Rezultatul alegerilor americane de la jumătatea mandatului prezidențial poate influența evoluția curentului suveranist din România, însă efectele asupra partidului AUR nu trebuie supraestimate. Politologul Dan Drăghia, lector asociat la Universitatea din București, a analizat în cadrul unei discuții pentru Ziare.com modul în care dinamica politică internațională se reflectă la nivel local. Analistul subliniază că, deși există o legătură, schimbările din SUA nu vor determina direct traiectoria partidelor românești.
Dan Drăghia consideră că o eventuală pierdere de sprijin electoral pentru formațiunea condusă de George Simion va fi de intensitate moderată, dacă nu se produce o schismă între partid și Călin Georgescu. Politologul menționează că, în țările democratice, alternanța la putere este rapidă deoarece alegerile se câștigă prin promisiuni mari, greu de îndeplinit. În România, scăderea AUR ar putea fi cauzată mai degrabă de normalizarea scenei politice, prin asumarea guvernării de către PSD și trecerea în opoziție a PNL și USR.
Analistul a observat că România, similar cu Bulgaria, pare să urmeze o dinamică politică bazată pe populismul colectivist etnic, numit suveranism în Europa pentru a fragiliza UE. Dan Drăghia a precizat că votantul român nu posedă cultura politică occidentală necesară pentru a vota pur rațional, în contra echilibrului economic sau politic. De asemenea, falia politică s-a mutat de la disputa suveran versus globalist către cea axată pe combaterea corupției, ceea ce ar putea eroda AUR prin asocierea cu liderii PSD.
În ceea ce privește viitorul, Dan Drăghia estimează că o eventuală guvernare suveranistă proporțională după alegerile din 2028 ar fi mult mai ușor de controlat decât un scenariu în care Călin Georgescu ar fi ajuns președinte în 2024. Politologul compară situația cu contextul american, unde valul populist a trecut deja. O administrație suveranistă fără majoritate absolută ar fi influențată de contextul internațional și de configurația instituțională, spre deosebire de un scenariu cu un președinte puternic și aliați regionali.
Experiența din SUA arată că partidele pierd sprijin atunci când trebuie să răspundă pentru deciziile luate. În campania din 2024, insistarea pe extremismul de dreapta al MAGA sau pe cel de stânga al democrat-socialiștilor a dus la pierderi prin confruntarea cu realitatea guvernării. În România, schimbarea temelor de mobilizare a electoratului depinde de noile raporturi de forță dintre partide, în special prin schimbarea pozițiilor PNL și USR față de guvern.
Contextul politic românesc este marcat de o reconfigurare a raporturilor dintre partide, în condițiile în care PSD asumă puterea, iar PNL și USR trec în opoziție. Această tranziție afectează direct modul în care electoratul perceptează temele de campanie și stabilitatea instituțională. Evoluția politică este influențată de această schimbare de tabără, care modifică echilibrul dintre forțele de guvernare și cele de opoziție din țară.