Fostul vicepremier PNL, Oana Gheorghiu, a criticat dur modul în care PSD gestionează comunicarea privind politica fiscală a țării. Aceasta a sesizat o discrepanță majoră între conținutul Programului de guvernare al actualului Guvern Luca Niculescu și declarațiile publice ale liderilor social-democrați. Conform afirmațiilor sale, în documentele oficiale se recunoaște că ajustarea bugetară produce rezultate, în timp ce în spațiul public aceeași măsură este descrisă drept un dezastru pentru economia României.
Oana Gheorghiu a punctat că Programul de guvernare al Guvernului PSD-tehnocrați menționează faptul că România intră în perioada 2027-2028 după o ajustare bugetară necesară. Documentul precizează că, după primele opt luni din 2026, deficitul bugetar cash s-a redus de la 4,51% la 2,89% din PIB. Totuși, liderii PSD susțin în public că România a ajuns la un deficit de 9,2% din PIB în trimestrul II din 2026, invocând date Eurostat pentru a demonstra eșecul austerității.
În cadrul explicațiilor sale, fostul vicepremier a utilizat o analogie pentru a descrie modul în care sunt utilizate cifrele oficiale. Ea a comparat situația cu o familie care are o sumă în cont, dar și facturi de plătit, subliniind că ambele metode de calcul sunt oficiale. Oana Gheorghiu a menționat că, în primele șase luni din 2025, deficitul cash era de 3,64% din PIB, acesta scăzând la 2% în aceeași perioadă a anului 2026, în timp ce deficitul ESA a scăzut de la 3,6% la 3,4%.
Fostul vicepremier a acuzat PSD de utilizarea unor cifre adevărate, dar selectate pentru a crea o imagine incompletă și eronată. Ea a susținut că, atunci când realitatea guvernării nu permite îndeplinirea promisiunilor de creșteri de salarii și pensii, PSD alege să caute vinovați în loc să spună adevărul. Conform declarațiilor sale, partidul a ales să își direcționeze atacurile politice către Ilie Bolojan, pentru a justifica dificultățile financiare prin care trece administrația actuală.
Conflictul de retorică este alimentat și de afirmațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a criticat gestionarea economică anterioară. Sorin Grindeanu susține că Guvernul Bolojan a lăsat datorii de peste 30 de miliarde și a generat cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, sacrificând economia. Social-democrații promit că vor corecta această direcție, în timp ce Oana Gheorghiu avertizează că atacurile politice nu pot plăti facturile și nu pot reduce deficitul bugetar.
Disputa privind indicatorii macroeconomici reflectă tensiunile politice din perioada de tranziție către perioada 2027-2028. În contextul în care deficitele bugetare sunt monitorizate strict de instituțiile europene, interpretarea datelor de la Eurostat devine un instrument de combatere politică între partidele de guvernare și opoziție. Această confruntare între metodele de calcul ale deficitului cash și cele ESA este centrală în argumentația privind sustenabilitatea financiară a statului.