Comisia pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului a organizat un eveniment dedicat comunităților românești din regiunea Balcanilor. Întâlnirea a reunit reprezentanți ai unor instituții culturale și religioase, parlamentari și membri ai comunităților din afara granițelor. Participanții au discutat despre realitățile dificile cu care se confruntă românii din această zonă și despre eforturile necesare pentru a menține vie limba, tradițiile și patrimoniul cultural al națiunii.
Senatoarea PSD Andra Bica, membră a Comisiei pentru românii de pretutindeni, a pus accent pe rolul crucial pe care îl au profesorii și preoții în procesul de transmitere a identității naționale. Aceștia sunt considerați piloni esențiali pentru educația generațiilor tinere, în special în zonele unde comunitățile sunt mici. În aceste locuri, riscul de asimilare este considerat ridicat, ceea ce impune o atenție sporită din partea autorităților.
„Profesorii și preoții au un rol esențial în transmiterea limbii, a credinței și a tradițiilor către copii, mai ales acolo unde comunitățile sunt mici și riscul asimilării este ridicat. România are responsabilitatea de a sprijini această muncă prin proiecte educaționale și culturale adaptate nevoilor comunităților”, a declarat Andra Bica. Ea a menționat că păstrarea legăturii cu românii de peste hotare necesită prezență, dialog și un sprijin constant prin fiecare școală și biserică.
De la eveniment a ieșit necesitatea implementării unor politici publice transfrontaliere care să permită finanțarea directă a proiectelor culturale și educaționale în Balcani. Participanții au subliniat că este vitală consolidarea relațiilor dintre asociațiile românești din regiune și instituțiile din România. Acest proces ar trebui susținut activ de comisiile parlamentare și de societățile culturale tradiționale pentru a asigura continuitatea identității naționale.
Conform comunicării PSD, programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 include înființarea Consiliului Consultativ al Românilor de Pretutindeni. Acest nou mecanism ar urma să faciliteze un dialog permanent între Guvern și reprezentanții diasporei sau ai comunităților istorice. Scopul inițiativei este ca acești reprezentanți să fie implicați direct în elaborarea politicilor publice și să beneficieze de un acces simplificat la serviciile publice.
Aceste discuții privind protecția patrimoniului cultural și a limbii române se încadrează într-un context de gestionare a relațiilor cu românii din afara granițelor. Instituțiile de stat, precum Senatul, utilizează aceste cadre de dialog pentru a identifica măsurile concrete de protecție. Obiectivul final rămâne menținerea legăturii dintre statul român și comunitățile care trăiesc în regiuni cu risc de asimilare culturală.