Sociologul Barbu Mateescu avertizează că societatea română deține un potențial imens de mobilizare, descriind țara ca pe un „mare rezervor de benzină”. Într-un interviu recent, acesta a analizat evoluția sentimentelor publice de la tragedia Colectiv până în prezent, subliniind existența unei hipermajorități care manifestă un dispreț profund față de privilegiile politice. Conform analizei, nemulțumirea socială nu este o lipsă de energie, ci o formă de demoralizare cauzată de percepția de trădare de către clasa politică.
Barbu Mateescu explică faptul că energia generată de protestele din 2015 a fost parțial absorbită de partidele reformiste, precum USR, însă succesul electoral nu s-a tradus neapărat într-o schimbare reală a statului. Această dificultate de a guverna eficient după câștigarea alegerilor a creat un vid de încredere. În acest context, o parte semnificativă a populației, în special în mediul rural, a canalizat frustrările către spațiul suveranist, reprezentat de Călin Georgescu, prin manifestări bazate pe furie rather than pe dorința de reformă.
Analistul observă că segmentul tinerilor din mediul urban este extrem de activ politic, comparabil cu generația de la Piața Universității din 1990. Totuși, există o diferență de coordonate între tinerii reformiști și cei care susțin mișcările suveraniste. În timp ce clasa de mijloc este motivată de nevoia de a-și apăra interesele, mulți tineri se confruntă cu o realitate dură, fiind conștienți de problemele sistemice, de la accesul la educație de calitate până la serviciile medicale deficiente.
În ceea ce privește corupția, Barbu Mateescu notează că termenul și-a schimbat semnificația în percepția cetățenilor. Astăzi, nemulțumirea nu se mai concentrează doar pe încălcarea legii prin mită, ci și pe nepotism, politizarea excesivă a instituțiilor și tratamentul inegal. Această nouă formă de corupție, care vizează privilegiile și lipsa de servicii de calitate, este considerată principala problemă a populației, depășind chiar și scăderea puterii de cumpărare.
Societatea românească pare să fi depășit clasa politică în ceea ce privește maturitatea și experiența. Barbu Mateescu menționează că există acum multe rute de succes profesional și financiar care nu mai trec prin politică, ceea ce duce la o selecție negativă în instituții. Oamenii etici tind să evite spațiul politic din cauza stigmatizării, lăsând loc unor actori care nu mai simt nevoia să livreze servicii publice de calitate pentru populație.
Contextul social este marcat de o tensiune constantă între nevoile de bază ale cetățenilor și modul în care sunt gestionate resursele statului. Deși există discuții despre măsuri de limitare a majorărilor la prețul motorinei sau situații de criză pe piața țițeiului, problemele structurale rămân nerezolvate. Această discrepanță între realitatea economică și gestionarea instituțională alimentează sentimentul de nedreptate care poate declanșa proteste de amploare.
context_missing: false