Un nou sondaj realizat de Avangarde relevă preferințele electorale ale românilor în cazul în care alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare. Conform datelor, AUR conduce detașat intențiile de vot, fiind susținut de 35% dintre subiecții chestionați. Pe locul al doilea se află PSD, cu un procent de 26%, urmat de PNL, care obține 15% din voturi, în timp ce USR se situează la 10%.
Rezultatele cercetării arată și alte distribuții ale preferințelor politice, precum faptul că UDMR este susținut de 5% din respondenți, SENS de 4%, iar S.O.S. România de 2%. Un grup de 3% dintre cei intervievați declară că ar vota pentru un alt partid. În ceea ce privește comportamentul electoral general, 16% dintre persoanele adulte sunt nehotărâte, 17% afirmă că nu vor vota, iar 2% nu au oferit niciun răspuns.
Opinia publică este critică și în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă țara, doar 16% dintre participanți consideră că România merge pe un drum bun. De asemenea, decizia PNL de a vota învestirea Guvernului Niculescu, deși partener de coaliție cu PSD, a fost privită cu scepticism. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 50%, consideră că această decizie a fost mai degrabă greșită, în timp ce 29% au considerat-o mai degrabă bună.
Prioritățile economice ale populației sunt clar definite, cu o accentuare pe venituri. Pentru 30% dintre cei chestionați, principala sarcină a Guvernului Niculescu ar trebui să fie creșterea salariilor și a pensiilor. Combaterea corupției este considerată prioritară de 21% dintre subiecți, urmată de reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice, o preocupare menționată de 19% dintre respondenți. Reducerea cheltuielilor statului este o prioritate pentru 15% dintre cei din eșantion.
În ceea ce privește gestionarea deficitului bugetar, majoritatea românilor, respectiv 59%, susțin că Guvernul trebuie să reducă cheltuielile statului. O altă parte de 20% este de acord cu aplicarea unor taxe mai mari pe companii și pe averi. Doar 4% dintre subiecți consideră că Executivul ar trebui să apeleze la împrumuturi suplimentare fără alte măsuri, în timp ce 1% susține înghețarea salariilor și a pensiilor.
Această cercetare a fost efectuată prin metoda CATI, utilizând interviuri telefonice asistate de calculator pe un eșantion de 1.000 de persoane de peste 18 ani. Metodologia include o marjă de eroare de plus sau minus 3,1% la un nivel de încredere de 95%, cu ponderarea datelor realizată după gen, vârstă, nivel de educație și mediul de rezidență. Sondajele de opinie precum acesta sunt instrumente frecvente de monitorizare a stării de spirit politică în perioadele de tranziție sau de reformă administrativă.