Sari la conținut
Cronica Presei Cronica Presei

Politică

Analiza mandatului președintelui Nicușor Dan: de la victoria electorală la criza de imagine

Politologul George Jiglău analizează evoluția popularității președintelui și principalele decizii care au afectat încrederea electoratului.

· 3 min citire · Redacția Cronica Presei

Analiza mandatului președintelui Nicușor Dan: de la victoria electorală la criza de imagine
"Low angle view of building exterior, Taichung City Government Transportation Bureau, as taken on 22 May 2021" by Kai3952 is licensed under CC BY-SA 4.0. To view a copy of this license, visit https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/. · licență

Președintele Nicușor Dan traversează o perioadă de instabilitate politică și de scădere a încrederii publice, după o serie de decizii controversate din primul său sfert de mandat. Analiza politologului George Jiglău, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, indică faptul că președintele nu a pornit de pe un nivel de popularitate ridicat, având un nucleu de susținători limitat. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, unde a obținut 21% din voturi, au fost determinante pentru succesul său în turul al doilea.

Unul dintre primele puncte de tensiune a fost promisiunea electorală privind neschimbarea cotei de TVA. În timpul campaniei din 2025, Nicușor Dan a asumat în direct la Antena 3 CNN că taxa nu va crește, însă Guvernul Bolojan a majorat cota standard de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025. Această decizie, luată pentru reducerea deficitului bugetar, a afectat direct credibilitatea președintelui și a deteriorat relația acestuia cu Ilie Bolojan, pe care l-a susținut în campanie.

Problemele de imagine au fost accentuate de intervențiile președintelui în domeniul justiției și al legislației sociale. Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în iulie 2025 privind o lege ce sancționează antisemitismul și xenofobia, fapt ce a generat reacții dure din partea deputatului Silviu Vexler și a Comitetului Evreiesc American. Ulterior, numirile la șefia marilor parchete, precum Cristinei Chiriac la Parchetul General sau Ioan-Viorel Cerbu la DNA, au fost criticate ca fiind rezultatul unui compromis cu PSD.

Relația cu administrația americană a reprezentat un alt subiect de dezbatere intensă, în special prin încercările de a consolida legăturile cu aripa MAGA-Trump. Președintele a semnat un contract de lobby cu Eversheds Sutherland (US) LLP, în valoare de 3,39 milioane de dolari, resurse care au ajuns parțial către persoane din anturajul lui Trump, precum Jason Miller sau Matthew Schlapp. Această strategie de apropiere de Washington a fost percepută de critici ca o tentativă de a cumpăra acces în cercul de influență al lui Donald Trump.

În prezent, Nicușor Dan se confruntă cu o criză de imagine agravată de investigațiile privind șeful SPP, Lucian Pahonțu. Președintele a respins acuzațiile care îl leagă pe Pahonțu de represiunea din 1990, însă stilul său evaziv în timpul conferinței de presă de marți seara a fost criticat de societatea civilă. Încrederea în președinte a suferit o scădere semnificativă, de la 47% la începutul mandatului, la 27,6% în martie 2026, conform datelor INSCOP.

Evoluția politică a președintelui are loc într-un cadru de instabilitate legislativă și administrativă, marcat de schimbări de guvern și moțiuni de cenzură. În contextul actual, deciziile luate de instituțiile statului și de partidele politice influențează direct stabilitatea guvernării, în timp ce electoratul monitorizează capacitatea președintelui de a reveni la o poziție de echilibru pentru a recupera nucleul de susținători pierdut.

Surse

Sursa: Cotidianul

Tot în Politică