Serviciul Român de Informații a raportat că instituția sa a fost ținta unei acțiuni de dezinformare desfășurate în spațiul public. Această campanie a vizat diseminarea unor date neconforme cu realitatea, în special în ceea ce privește aspectele organizatorice și modul în care este gestionat bugetul. Pentru a combate confuzia creată, reprezentanții Serviciului au publicat prin intermediul rețelei Facebook o serie de precizări oficiale destinate publicului.
În ceea ce privește gestionarea resurselor financiare, SRI a explicat că Directorul SRI deține funcția de ordonator principal de credite. Această atribuție administrativă poate fi delegată către adjuncții directorului prin intermediul unui act administrativ intern. Instituția a subliniat necesitatea de a clarifica aceste roluri pentru a opri răspândirea zvonurilor care vizează conducerea și finanțarea Serviciului Român de Informații în mediul online.
Referitor la structura unităților militare, Serviciul a clarificat statutul celor 19 entități menționate în informațiile false. Acestea sunt unități militare aflate în subordinea SRI, dotate cu personalitate juridică proprie. Comandanții acestor unități au responsabilitatea gestionării fondurilor alocate fiecărei entități în parte. Toate cele 19 unități militare menționate au cod unic de înregistrare fiscală, iar fondurile primite de la bugetul de stat sunt de natură publică.
Transparența financiară a fost un alt punct abordat în comunicarea oficială a Serviciului. SRI a declarat că bugetul instituției este public și poate fi consultat pe site-ul oficial, inclusiv datele pentru anul 2026. Fondurile provin de la bugetul de stat și sunt gestionate prin Trezoreria Statului, cu situațiile financiare fiind raportate către Ministerul Finanțelor. Utilizarea acestor fonduri publice este supusă atât controalelor interne, cât și celor externe.
Campania de dezinformare a vizat și alte subiecte false, precum zvonuri despre deplasări de trupe către București sau existența unor rețele de ofițeri SRI. Serviciul a dezmintit, de asemenea, tentativele de fraudă prin telefon și apariția unor conturi false pe platforma TikTok. Aceste acțiuni de manipulare au fost identificate ca fiind menite să creeze confuzie în rândul cetățenilor cu privire la activitatea serviciilor de informații.
Instituțiile de stat din România sunt supuse unor mecanisme de control riguroase pentru asigurarea integrității proceselor administrative și financiare. În cadrul cadrului de monitorizare a fondurilor publice, entitățile guvernamentale și cele de securitate trebuie să raporteze regularitatea cheltuielilor către autoritățile de finanțe. Acest proces de raportare către Ministerul Finanțelor și suparea la controalele externe reprezintă pilonul de transparență în utilizarea banilor de la bugetul de stat.