Liderii Uniunii Europene și ai Canadei au finalizat, la Montreal, negocieri de 48 de ore pentru stabilirea unui parteneriat strategic fără precedent. Reuniunea a reunit președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și premierul Canadei, Mark Carney. Această inițiativă este descrisă ca fiind cea mai amplă formă de cooperare a Bruxellesului cu un stat din afara blocului comunitar de la înființarea acestuia, vizând domenii precum mineralele critice, supercalculatoarele și apărarea.
Un element central al discuțiilor a fost acceptarea de către Mark Carney a propunerii Ursulei von der Leyen privind crearea unui statut de membru asociat în cadrul alianței globale UE-Canada. Premierul canadian a stabilit un termen de șase luni pentru definirea regulilor acestui statut și pentru testarea procesului de integrare. „Odată cu dobândirea de către Canada a statutului de prim membru asociat al Uniunii Europene, vom stabili, în lunile următoare, conținutul, amploarea și domeniul de aplicare a acestei noi forme de apartenență”, a declarat Mark Carney.
În scopul diversificării aprovizionării, Banca Europeană de Investiții a semnat un acord-cadru cu Canada pentru a finanța proiecte din sectorul mineralelor critice. Acordul vizează resurse esențiale precum litiul, nichelul și cobaltul, necesare pentru producția de baterii, circuite și semiconductori, reducând astfel dependența de China. Deși documentul nu oferă finanțare imediată, acesta stabilește cadrul necesar pentru investiții viitoare în mineritul canadian și pentru conectarea lanțurilor de aprovizionare între cele două părți.
Pe plan energetic, UE și Canada au convenit realizarea unui studiu de fezabilitate pentru exportul de gaze naturale lichefiate (GNL) către Europa. Canada urmărește să devină o superputere energetică, însă infrastructura sa actuală este orientată pe axa nord-sud, nefiind adaptată exporturilor spre Europa. Planul propus presupune dezvoltarea unor noi rute de transport pe axa est-vest, utilizând porturi de pe coasta de est sau din regiunea arctică pentru a facilita livrarea resurselor către continentul european.
Summitul a fost marcat de tensiuni politice interne, guvernul federal de la Ottawa refuzând participarea autorităților din Quebec la negocieri. Premierul separatist Paul St-Pierre Plamondon a boicotat reuniunea în semn de protest, fapt pentru care Mark Carney l-a criticat. În același timp, Ursula von der Leyen a primit critici din partea presei locale pentru că a susținut un discurs exclusiv în limba engleză în cadrul acestei provincii francofone, ignorând specificul cultural al zonei.
Aceste acorduri strategice apar într-un context de presiune globală, cauzat de politicile președintelui american Donald Trump și de controlul Chinei asupra piețelor de resurse. Ministrul canadian al Apărării, David McGuinty, a subliniat că China își extinde controlul asupra mineralelor critice, inclusiv în Africa, prin schimbul de infrastructură pentru accesul la resurse. Canada deține rezerve uriașe, incluzând toate cele 10 minerale de pe lista scurtă a NATO, și intenționează să treacă de la simpla exploatare la etapa de prelucrare.