Laura Codruța Kovesi își încheie mandatul de șef al Parchetului European după șapte ani de activitate în cadrul instituției de la Bruxelles. Această perioadă a fost marcată de construcția unei structuri juridice noi, de la zero, într-un context de compromis politic între birocrații Comisiei Europene și membrii Parlamentului European. La începutul mandatului, Kovesi a fost un outsider, fără susținere politică majoră, în contrast cu contracandidții săi, Jean-François Bohnert și Andrés Ritter, care beneficiau de sprijinul Franței și Germaniei.
Unul dintre principalele realizate ale lui Kovesi este transformarea Parchetului European într-o instituție funcțională, cu o echipă de procurori care include specialiști din state membre precum România, Grecia sau Bulgaria. Această reușită a contrazis mitul incapacității administrative a fostlor state comuniste. În ciuda subfinanțării și a subcapacitării raportate de Kovesi, ea a reușit să obțină resurse suplimentare, un buget mai mare și mai mulți experți pentru a asigura funcționarea centrală a parchetului.
Activitatea instituției a demonstrat că schemele de fraudă la plata TVA nu sunt exclusive statelor din Est, fiind identificate cazuri semnificative și în Germania sau Franța. Totodată, anchetele au evidențiat că corupția și tentativele de discreditare a procurorilor sunt practici întâlnite în întreaga Europă, inclusiv în state precum Polonia, Grecia sau Bulgaria. Investigatiile au arătat că marea corupție se manifestă peste tot, prăbușind ideea unui Vest imaculat în fața unui Est corupt.
Totuși, mandatul a fost marcat și de limite, reflectate în dosarul Pfizergate, care implică președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Deși Kovesi și-a exprimat dorința de a finaliza acest caz legat de achiziția vaccinurilor în timpul mandatului, acesta nu a fost soluționat. Blocajele au apărut din cauza dificultăților de la nivelul autorităților și instanțelor belgiene, evidențiind dificultatea de a avansa în anchete complexe de o asemenea amploare.
Pe plan politic, Kovesi a vorbit deschis despre lipsa de voință a unor state membre de a combate corupția și despre presiunile de a limita funcționarea parchetului. Ea a raportat situații în care, la nivel înalt în Comisia Europeană, s-a solicitat limitarea publicării datelor statistice pentru a nu influența percepția cetățenilor în perioadele electorale. Această abordare a subliniat conflictul dintre nevoia de justiție independentă și interesele politice ale anumitor anturaje.
În contextul politic actual, unde sondajele de opinie arată o diviziune între partide precum AUR, PSD sau PNL, figura lui Kovesi rămâne una de mare impact. Deși a exclus posibilitatea unei cariere politice în România, capitalul de încredere acumulat rămâne semnificativ. Instituția pe care a construit-o va fi continuată de adjunctul său, Andrés Ritter, în timp ce viitorul personal al fostei procurori rămâne unul de așteptare.