Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României și a altei opt țări membre din Uniunea Europeană. Motivația oficială vizează netranspunerea sau aplicarea incorectă a normelor europene care reglementează taxele de trecere și sistemele de viniete. Autoritățile europene au identificat deficiențe în modul în care aceste state gestionează taxarea utilizării infrastructurii rutiere, solicitând corectarea imediată a situației pentru a respecta standardele comune.
România se numără printre statele cărora Comisia Europeană le-a transmis scrisori de punere în întârziere, alături de Croația, Lituania, Portugalia, Slovenia și Slovacia. În acest context, Cehia a primit o scrisoare suplimentară, în timp ce Estonia a fost, de asemenea, vizată de o scrisoare de punere în întârziere. Letonia a fost deja sancționată cu un aviz motivat din cauza netranspunerii integrale a revizuirii din 2022 a Directivei privind eurovinieta, fiind obligată să ia măsuri urgente.
Problemele semnalate de Comisia Europeană se referă la Directiva privind eurovinieta, care se aplică vehiculelor cu patru sau mai multe roți. Una dintre principalele cerințe este stabilirea unei metodologii comune pentru calcularea taxelor de utilizare a infrastructurii în cazul vehiculelor grele. De asemenea, statele trebuie să ofere autoturismelor viniete cu durate proporționale cu perioada de utilizare a drumurilor, incluzând obligatoriu și opțiunea de a achiziționa viniete valabile pentru o singură zi.
Un alt punct critic vizează diferențierea taxelor de trecere pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2. Această regulă europeană are scopul de a încuraja operatorii de transport să utilizeze vehicule mai puțin poluante și să contribuie la înnoirea parcului auto. Prin aplicarea principiilor „utilizatorul plătește” și „poluatorul plătește”, Directiva europeană urmărește armonizarea regulilor privind taxele de drum calculate pe distanță și a celor stabilite pe durata de utilizare a infrastructurii.
Statele vizate au la dispoziție un termen de două luni pentru a transmite un răspuns oficial și pentru a remedia deficiențele identificate. Dacă răspunsurile primite nu vor fi considerate satisfăcătoare de către Bruxelles, Comisia Europeană poate trece la etapa următoare a procedurii de infringement prin emiterea de avize motivate. În ultimele cazuri, dacă nu se iau măsuri, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru a solicita aplicarea unor sancțiuni financiare.
Procedurile de infringement reprezintă mecanismul prin care Comisia Europeană monitorizează respectarea dreptului comunitar de către statele membre. Atunci când un stat nu transpune la nivel național directivele europene sau aplică regulile într-un mod care contravine standardelor UE, Bruxelles are puterea de a declanșa acțiuni juridice. Aceste acțiuni pot culmina cu amenințări de sancțiuni pecuniare semnificative, menite să asigure conformitatea legislației interne cu normele de la nivelul Uniunii.