România se confruntă cu riscul de a fi trimisă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din cauza întârzierilor în aplicarea legislației privind piețele instrumentelor financiare. Comisia Europeană a decis să treacă la etapa de aviz motivat după ce statele implicate nu au comunicat măsurile necesare pentru transpunerea integrală a Directivei (UE) 2024/790. Procedura pentru România este înregistrată sub numărul INFR(2025)0359, marcând o nouă etapă în procesul de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
Statele membre vizate, inclusiv Spania (INFR(2025)0320) și Franța (INFR(2025)0327), au la dispoziție un termen de două luni pentru a remedia deficiențele identificate. În acest interval, guvernele trebuie să finalizeze transpunerea normelor și să informeze executivul comunitar cu privire la măsurile adoptate. Dacă Comisia Europeană nu va primi un răspuns satisfăcător în acest termen, aceasta poate decide sesizarea oficială a Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a asigura respectarea reglementărilor.
Problema centrală vizează modificarea Directivei 2014/65/UE, cunoscută sub denumirea MiFID II, pentru a asigura coerența cu Regulamentul (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare (MiFIR). Termenul limită impus pentru transpunerea acestor noi prevederi în legislația națională a fost 29 septembrie 2025. Comisia Europeană subliniază că aplicarea deplină a legislației este esențială pentru lansarea cu succes a sistemelor centralizate de raportare a informațiilor financiare, cunoscute și sub numele de consolidated tapes.
Aceste sisteme de raportare au rolul de a reuni într-un singur flux de date prețurile și volumele instrumentelor financiare tranzacționate pe sute de piețe și platforme din Uniunea Europeană. Scopul este de a furniza informații aproape în timp real, permițând investitorilor și brokerilor să ia decizii în cunoștință de cauză. Directiva introduce, de asemenea, obligații specifice privind stabilirea unor sancțiuni pentru încălcarea anumitor dispoziții noi din regulamentul MiFIR, care reglementează sistemele de raportare.
Decizia actuală a Comisiei Europene vine ca o succesiune a unor acțiuni anterioare, după ce scrisorile de punere în întârziere transmise în luna martie nu au produs rezultatele scontate. Avizul motivat reprezintă etapa formală prin care executivul european solicită unui stat membru să se conformeze legislației europene înainte de a recurge la instanța de judecată. Neîndeplinirea acestor obligații de transpunere poate compromite aplicarea uniformă a reglementărilor la nivelul întregii Uniuni Europene.
România a mai fost vizată în trecut de Comisia Europeană prin diverse proceduri de monitorizare a obligațiilor de la Bruxelles. În relația cu instituțiile europene, țara a primit avertismente și în alte contexte, precum cele legate de reguli fiscale pentru fonduri de pensii sau de necesitatea îndeplinirii obligațiilor privind taxele de trecere și vinietele, evidențiind un control constant asupra conformității legislative naționale.