Comisia Europeană a lansat un nou pachet de măsuri destinate combaterii schimbărilor climatice, având ca scop îmbunătățirea răspunsului Uniunii Europene la fenomene precum canicula extremă, furtunile de intensitate maximă și incendiile forestiere. Proiectul de lege privind reziliența climatică impune guvernelor obligații noi, solicitând elaborarea unor planuri de pregătire pentru o lume cu temperaturi mult mai ridicate. Această inițiativă vine pe fondul recunoașterii faptului că reducerea emisiilor nu mai este suficientă pentru a preveni ravagiile climatice pe continent.
Conform propunerii, guvernele vor trebui să efectueze evaluări naționale ale riscurilor climatice la fiecare cinci ani, începând cu anul 2029. Ulterior, până la sfârșitul anului 2030, statele membre trebuie să finalizeze planuri de adaptare la schimbările climatice. Aceste strategii vor trebui să specifice clar ce autorități publice sunt responsabile pentru gestionarea anumitor riscuri, într-un efort de a evita inactivitatea sau transferul de responsabilitate între diverse ministere și agenții naționale.
Comisarul pentru climă, Wopke Hoekstra, a subliniat că, deși obiectivul de 1,5 °C rămâne o prioritate, este necesară pregătirea pentru traiectoria actuală a lumii. Proiectul solicită guvernelor să ia în considerare scenariul de creștere cu 3 °C atunci când elaborează politici, bugete și investiții. Această abordare se bazează pe datele Organizației Națiunilor Unite, care indică faptul că politicile actuale pot limita încălzirea doar la 2,8 °C, făcând necesare măsuri de adaptare mult mai riguroase.
Reacțiile la noile reguli au fost mixte în rândul actorilor politici europeni. Peter Liese, responsabil cu legislația privind clima din cadrul Partidului Popular European, a avertizat că planurile trebuie să fie pragmatice pentru a nu bloca resurse în mod inutil. Pe de altă parte, Kai Tegethoff, parlamentar din partea Verzilor, a criticat cadrul propus, considerând că acesta arată expunerea la riscuri, dar nu obligă statele la acțiuni concrete, cerând obiective de reziliență obligatorii și ținte măsurabile.
Din punct de vedere financiar, Uniunea Europeană trebuie să investească aproximativ 70 de miliarde de euro pe an până în anul 2050 pentru a asigura adaptarea la o lume mai caldă. În prezent, cheltuielile sunt de doar 29 de miliarde de euro, iar pachetul de măsuri nu este însoțit de finanțări noi, în contextul negocierilor pentru următorul buget pe termen lung. Comisia a insistat însă că reziliența este esențială pentru competitivitatea economică, evitând pierderile de bogăție cauzate de dezastrele climatice.
Evaluarea progreselor va fi realizată periodic, bazându-se pe patru criterii specifice: decesele legate de schimbările climatice, pierderile economice cauzate de încălzirea globală, ponderea pierderilor neasigurate și costurile fiscale aferente. Agenția Europeană de Mediu va contribui la acest proces prin elaborarea unor evaluări ale riscurilor la nivelul întregii Uniuni, următorul raport fiind programat pentru iunie 2028, urmat de un plan strategic al Comisiei în septembrie 2028.