Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a participat la o întâlnire oficială la Bruxelles cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene. Obiectivul principal al discuțiilor a fost stabilirea direcțiilor de finanțare pentru sectorul cultural în cadrul viitorului buget european. Autoritățile au pus accent pe necesitatea de a include cultura, patrimoniul și industriile creative în planurile de investiții ale Uniunii Europene pentru perioada următoare.
Tema centrală a celor două oficiale a fost asigurarea unui acces mai echilibrat la fondurile europene pentru statele membre. În cadrul discuțiilor, s-a subliniat importanța menținerii unui buget dedicat culturii prin intermediul programului AgoraEU. De asemenea, s-a urmărit integrarea unor investiții specifice în infrastructura culturală și în patrimoniul național, precum și dezvoltarea competențelor profesionale în cadrul viitoarelor instrumente financiare utilizate de UE.
Agenda întâlnirii a cuprins și măsuri de protecție pentru lucrătorii din sectorul cultural, în contextul provocărilor aduse de dezvoltarea inteligenței artificiale. S-a discutat despre sprijinirea specialiștilor care se ocupă cu conservarea și restaurarea patrimoniului, dar și despre colaborarea dintre unitățile de învățământ și instituțiile culturale. Această abordare vizează consolidarea sectorului prin formarea unor noi generații de profesioniști în domeniu.
Roxana Mînzatu a menționat că discuțiile au vizat și susținerea femeilor care creează și conduc proiecte culturale. Aceasta a subliniat oportunitățile din viitorul buget european pentru dezvoltarea sectorului cultural din România. În acest sens, România beneficiază deja de o alocare semnificativă, având peste 338 de milioane de euro prevăzute din fondurile de coeziune pentru cultură, patrimoniu cultural și turism în perioada 2021-2027, în principal prin fondurile regionale.
Această sumă de peste 338 de milioane de euro reprezintă a cincea cea mai mare alocare din întreaga Uniune Europeană pentru aceste domenii. Obiectivul actual este ca aceste modele de finanțare să fie extinse și adaptate pentru perioada 2028–2034. Se urmărește ca resursele să ajungă eficient către proiectele de patrimoniu și către dezvoltarea infrastructurii culturale necesare pentru creșterea competitivității sectorului în viitorul cadru financiar european.
Contextul financiar al acestor discuții se încadrează în gestionarea fondurilor de coeziție, care sunt instrumente esențiale pentru dezvoltarea regională în cadrul Uniunii Europene. România utilizează aceste resurse pentru a compensa decalajele de dezvoltare și pentru a susține sectoarele strategice. Gestionarea acestor alocări mari de bani europeni rămâne un punct critic pentru implementarea proiectelor de conservare a patrimoniului și pentru modernizarea infrastructurii culturale naționale.