Încheierea programului PNRR impune o evaluare riguroasă a sumelor încasate, a proiectelor finalizate și a reformelor îndeplinite. Dincolo de absorbția contabilă a fondurilor, miza reală rezidă în capacitatea de a genera un motor autonom de finanțare care să susțină dezvoltarea după ultima plată europeană. Calitatea moștenirii acestui program va fi determinată de infrastructura modernizată, de eficiența administrației și de capacitatea instituțiilor de a atrage resurse private pentru a continua procesul de investiții.
Un element crucial pentru sustenabilitatea economică este reducerea poverii fiscale asupra muncii și a investițiilor. Politica economică trebuie să prioritizeze diminuarea taxelor pentru a crește capacitatea de autofinanțare a companiilor și nivelul de trai al populației. Fără o perspectivă credibilă în care creșterea activității să nu fie urmată de noi prelevări, riscul de a descuraja angajarea și antreprenoriatul rămâne ridicat. Administrația trebuie să demonstreze necesitatea fiecărei cheltuieli publice cu aceeași exigență cu care solicită contribuțiile.
Finanțarea investițiilor necesită utilizarea strategică a instrumentelor de sprijin public, precum granturile, garanțiile sau participarea la capital. Granturile sunt justificate pentru proiecte cu beneficii sociale sau economice care nu pot fi recuperate integral de investitor, în timp ce garanțiile sunt potrivite pentru proiecte cu risc de credit evaluat. Participarea publică la capital trebuie însă să fie gestionată cu prudență, evitând structurile în care statul suportă pierderile, în timp ce investitorii privați păstrează integral câștigurile.
Instituțiile financiare de dezvoltare trebuie să joace un rol coordonator pentru a conecta aceste instrumente. Banca de Investiții și Dezvoltare ar putea asuma funcția de coordonare, completând activitatea FNGCIMM și a Exim Banca Românească. Eficiența acestor entități va fi măsurată prin volumul finanțării care ajunge efectiv la beneficiari și prin capacitatea de a susține proiecte industriale complexe. De asemenea, CEC Bank, ca singură bancă comercială cu capital de stat, trebuie să adopte un apetit de risc mai dinamic.
Succesul relansării depinde de gestionarea tranziției între diversele instrumente de finanțare și de stabilitatea regulilor fiscale. Companiile au nevoie de predictibilitate pentru a calcula rentabilitatea proiectelor, iar modificările legislative repetate pot bloca investițiile tehnologice. Un calendar multianual de diminuare a poverii fiscale și combaterea eficientă a evaziunii fiscale, prin reducerea gap-ului de TVA, pot genera resurse necesare fără a impune presiuni suplimentare asupra contribuabililor care respectă regulile.
În contextul european, România gestionează tranziția către noile cadre financiare, în timp ce politicile de coeziune urmează calendare proprii. Capacitatea de investiție a țării este influențată direct de stabilitatea fiscală și de eficiența administrativă. Într-un climat de consolidare fiscală, gestionarea corectă a resurselor publice și atragerea capitalului privat reprezintă singurele căi viabile pentru a evita un gol bugetar după încheierea programului PNRR.