Uniunea Europeană impune noi standarde privind calitatea aerului, care vor intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2030. Această nouă reglementare, desemnată Directiva (UE) 2024/2881, prevede că limitele legale pentru principalii poluanți vor fi reduse la jumătate în toate statele membre. România are la dispoziție până la data de 11 decembrie 2026 pentru a transpune aceste reguli în legislația națională, un termen care expiră în aproximativ șase săptămâni.
Schimbările vizează în special particulele fine care pătrund adânc în plămâni, limita anuală pentru acestea urmând să scadă de la 25 la 10 micrograme pe metru cub. De asemenea, pragurile pentru dioxidul de azot și praful provenit din trafic vor fi înjumătățite, ceea ce înseamnă că aerul din orașele europene va trebui să fie de două ori mai curat decât este permis astăzi. Procesul de implementare este unul gradual, deoarece calitatea aerului exterior nu se va îmbunătăți instantaneu.
Situația actuală din România este critică, conform datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu. Țara înregistrează o rată estimată de 108,4 cazuri la 100.000 de locuitori afectate de expunerea pe termen lung la PM2.5, ceea ce o plasează printre primele 10 țări europene cu cel mai mare impact al poluării asupra sănătății. Orașe precum București, Brașov sau Cluj depășesc periodic limitele de PM2.5 și NO2, iar standardele OMS nu sunt respectate în nicio zonă urbană majoră.
Pe lângă poluarea de afară, o problemă majoră este calitatea aerului din interiorul locuințelor, unde concentrația poluanților poate fi de 2 până la 5 ori mai mare decât în exterior. Sursele de contaminare includ mobilierul, procesele de gătit, umiditatea necontrolată sau traficul care se infiltrează prin ferestre. Deoarece politicile publice pot dura ani pentru a reduce emisiile la nivel național, există măsuri individuale precum monitorizarea senzorilor, utilizarea purificatoarelor cu filtru HEPA sau controlul umidității între 40 și 60%.
Pentru gestionarea eficientă a aerului în locuințe, se recomandă ventilația inteligentă prin aerisire scurtă și intensă, de aproximativ 5-10 minute dimineața. În zonele cu trafic intens, deschiderea ferestrelor poate aduce poluanți suplimentari, motiv pentru care sistemele de ventilație cu recuperare de căldură și filtrare pot fi o alternativă. Aceste dispozitive pot ajusta viteza de funcționare în funcție de nivelul de CO₂ și TVOC, asigurând un flux de aer proaspăt și curat în spațiul închis.
Contextul legislativ european obligă statele membre la o transformare profundă a standardelor de mediu pentru a proteja sănătatea publică. În România, procesul de adaptare la Directiva (UE) 2024/2881 este esențial, având în vedere că multe centre urbane nu respectă deja pragurile actuale. Această tranziție către un aer mai curat implică atât decizii politice la nivel de guvern și industrie, cât și schimbări în modul în care cetățenii își gestionează mediul din propria locuință.