România trebuie să își mobilizeze mai bine capitalul autohton și să dezvolte piața de capital pentru a susține creșterea economică, în condițiile în care transferurile de fonduri europene nu vor mai avea același volum ca în ultimii 20 de ani. Această declarație a fost făcută de Radu Burnete, consilier prezidențial pentru probleme economice și sociale, în cadrul evenimentului Concordia Summit 2026. Acesta a avertizat că statul nu va mai avea resurse pentru numeroase programe și subvenții.
Radu Burnete a explicat faptul că România devine o țară mai bogată, ceea ce implică necesitatea de a contribui înapoi în cadrul Uniunii Europene. Conform declarațiilor sale, transferurile de zeci de miliarde de euro observate în ultimele două decenii nu vor mai avea același volum. Consilierul prezidențial a subliniat că această schimbare de paradigmă obligă țara să caute alte metode de finanțare pentru a susține investițiile necesare în economie și în sectorul de apărare.
Un punct central al intervenției a fost necesitatea dezvoltării unei piețe de capital mai sofisticate și a instrumentelor financiare moderne. Radu Burnete a descris piața de capital din România ca fiind subdezvoltată, având o lichiditate scăzută și instrumente încă rudimentare. El a susținut că legislația trebuie simplificată pentru ca companiile să poată atrage finanțare pentru extinderea afacerilor, reducând astfel dependența exclusivă de creditele bancare prin dezvoltarea finanțării non-bancare.
În ceea ce privește sectorul energetic, consilierul prezidențial a menționat că companiile de stat trebuie să fie mai bine administrate pentru a deveni campioni regionali. El a luat ca exemplu succesul grupului Orlen din Polonia și a propus listarea unor participații minoritare la bursă pentru a atrage capital. Totodată, a estimat că presiunea prețurilor la energie s-ar putea reduce începând din anul 2028, datorită investițiilor în regenerabile, stocare și gazului din proiectul Neptun Deep.
Radu Burnete a subliniat importanța controlului cheltuielilor statului pentru reducerea deficitului bugetar, menționând un obiectiv de aproximativ 5% pentru anul viitor. O economie mai mare ar permite colectarea de venituri fără creșterea taxelor, oferind resurse pentru apărare și industrie. El a remarcat totodată că adoptarea inteligenței artificiale rămâne o provocare, având o rată redusă de utilizare atât în sectorul public, cât și în cel privat, în contextul volatilității geopolitice.
Evoluția economică a României este strâns legată de stabilitatea regională și de capacitatea de a gestiona resursele interne. În contextul actual, gestionarea deficitului bugetar și dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei sunt elemente critice pentru sustenabilitatea pe termen lung. Capacitatea de a trece de la un model bazat pe subvenții europene la unul bazat pe capital propriu reprezintă o tranziție esențială pentru stabilitatea financiară a statului.