Parchetul European (EPPO) nu dispune de date centralizate privind sumele recuperate efectiv în statele membre în urma anchetelor sale desfășurate. Această afirmație a fost făcută de Ursula Schmudermayer, directoarea administrativă interimară a instituției, în cadrul unei audieri la Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European, desfășurată pe 10 noiembrie. Ursula Schmudermayer a precizat că procesul de încasare a banilor după emiterea hotărârilor instanțelor depășește atribuțiile directe ale Parchetului European.
Eurodeputatul român Șerban Dimitrie Sturdza, care ocupă funcția de raportor pentru descărcarea de gestiune a EPPO pe 2025, a solicitat clarificări privind modul în care Comisia urmărește încasarea banilor datorați bugetului Uniunii Europene. Șerban Dimitrie Sturdza a întrebat dacă instituția a solicitat Comisiei explicații despre acțiunile necesare pentru ca sumele recuperate să ajungă efectiv în bugetul UE. În răspuns, Ursula Schmudermayer a îndrumat eurodeputații către Comisia Europeană, fără a furniza cifre specifice despre datele deținute de această din instituție.
În cadrul acestei examinări a execuției bugetare pe 2025, Șerban Dimitrie Sturdza a formulat o propunere pentru schimbarea modelului de finanțare. Eurodeputatul a sugerat ca statele membre să aloce Parchetului European o mică parte din sumele recuperate în urma investigațiilor privind fraudele cu TVA. Șerban Dimitrie Sturdza a întrebat dacă un astfel de model de finanțare ar fi fezabil și compatibil cu mandatul actual al EPPO, propunere care este în prezent discutată în cadrul comisiei.
Situația gestionării activelor este complexă, deoarece în 2025 autoritățile au aprobat ordine de înghețare a bunurilor în valoare de 1,13 miliarde de euro în dosarele EPPO. Totuși, activele care au fost efectiv înghețate au totalizat doar 288,93 milioane de euro. În raportul anual al EPPO, se menționează că cele 3.602 anchete active de la finalul anului 2025 însumau prejudicii estimate la peste 67,27 miliarde de euro, dintre care 45,01 miliarde de euro proveneau din fraudele cu TVA și taxe vamale.
Problemele privind monitorizarea recuperărilor au fost evidențiate și de Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat în decembrie 2025. Curtea a identificat 32 de anchete încheiate prin hotărâri definitive în 2024, în care instanțele au dispus recuperarea a circa 232 de milioane de euro pentru toate părțile prejudiciate. La momentul efectuării auditului, Comisia nu putea urmări integral partea aferentă bugetului UE, neavând informații suficiente pentru a stabili dacă acele sume au fost încasate.
În cadrul arhitecturii europene, responsabilitățile sunt împărțite între mai multe entități pentru protejarea fondurilor. În timp ce EPPO investighează infracțiunile și susține acuzarea în instanțele naționale, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) se ocupă de anchete administrative. Comisia Europeană deține însă responsabilitatea execuției bugetului UE și trebuie să se asigure că autoritățile naționale recuperează sumele datorate, fiind responsabilă de monitorizarea fluxului de bani către bugetul central.