Parlamentul European a dezbătut la Bruxelles, pe 11 noiembrie, modul în care vor fi finanțate protecția civilă și pregătirea pentru urgențe sanitare în perioada 2028–2034. Instituția europeană a solicitat în cadrul negocierilor pentru bugetul multianual suma de 12,42 miliarde EUR, o cifră semnificativ mai mare decât cele 10,675 miliarde EUR propuse inițial de Comisie. Ambele sume sunt calculate la prețurile curente, reflectând necesitatea unor resurse solide pentru gestionarea riscurilor viitoare.
Raportul comun elaborat de comisiile pentru mediu și sănătate publică, ENVI–SANT, propune o structură de alocare specifică pentru aceste fonduri. Conform documentului, câte 40% din buget vor fi direcționate către protecția civilă și rezerva rescEU, iar încă 40% vor fi destinați pregătirii și răspunsului la urgențele sanitare. Restul de 20% din resurse ar trebui păstrat sub formă de rezervă pentru a acoperi nevoile neprevăzute care pot apărea în perioada respectivă.
Comisara Hadja Lahbib a avertizat în plenul Parlamentului că stabilirea unor alocări fixe și prestabilite ar putea îngreuna procesul de mutare a banilor acolo unde apar nevoi urgente. Comisia Europeană își dorește o libertate mai mare de a realoca fondurile în timpul unei crize, deoarece tipul și amploarea evenimentelor viitoare sunt greu de anticipat. Această viziunea se aliniază cu propunerea de a crea un instrument unitar, denumit UCPM+, care să integreze activitățile de pregătire pentru crize.
Raportorii propun implementarea unor măsuri concrete, precum evaluarea vulnerabilităților la nivel local, sistemele de avertizare timpurie și crearea unor stocuri medicale strategice. De asemenea, se pune accent pe stabilirea unui statut juridic pentru voluntarii care intervin în prima linie în timpul dezastrelor. Cristian Terheș a prezentat în numele raportorului SEDE priorități esențiale, printre care adăposturile, infrastructura critică, cooperarea civil–militară și pregătirea comună pentru situații de urgență de amploare.
În cadrul Comisiei pentru bugete, eurodeputatul Nicolae Ștefănuță ocupă funcția de raportor pentru evaluarea bugetară a acestui dosar important. Pe lângă acesta, în procesul de decizie sunt implicați și alți actori, precum Leire Pajín și Aurelijus Veryga, care au elaborat raportul legislativ. Votul în plen asupra poziției în primă lectură este programat pentru data de 12 noiembrie, însă decizia finală va depinde de negocierile cu Consiliul și de acordul privind cadrul financiar multianual.
Mecanismul de protecție civilă al UE este un instrument vital, având o activitate intensă în ultimii ani. Între 2020 și 2024, acest mecanism a fost activat de peste 650 de ori, ceea ce reprezintă de aproximativ patru ori mai mult decât în perioada de cinci ani precedentă. De la înființarea sa în anul 2001, mecanismul a fost activat de peste 900 de ori, subliniind necesitatea unei finanțări previzibile și robuste.