Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a declarat că consolidarea competitivității europene necesită investiții masive în educație, dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Mesajul a fost transmis în cadrul Summitului Concordia, unde oficialul european a evidențiat importanța pregătirii forței de muncă. Această abordare pune accent pe faptul că dezvoltarea economică nu se limitează doar la accesul la capital financiar, ci depinde direct de investiția în oameni.
În cadrul intervenției sale, Roxana Mînzatu a invocat raportul realizat de Mario Draghi pentru a argumenta poziția sa. Ea a explicat faptul că avantajul competitiv al Europei se bazează tot mai mult pe cunoștințele și competențele lucrătorilor, depășind importanța costurilor forței de muncă. Oficialul european a avertizat, de asemenea, asupra deteriorării competențelor de bază ale elevilor în domenii precum matematica, științele și citirea, o tendință care a fost accentuată după perioada pandemiei.
România a fost menționată ca fiind într-o situație dificilă, confruntându-se cu probleme importante în ceea ce privește calitatea educației și nevoia de consolidare a carierei didactice. Roxana Mînzatu a subliniat că este necesară modernizarea învățământului profesional și tehnic pentru a combate deficitul de forță de muncă din diverse sectoare economice. Ea a pledat pentru crearea de parteneriate între școlile profesionale și mediul de afaceri, inclusiv prin implementarea unor proiecte de cooperare transfrontaliere.
O altă direcție de dezvoltare vizează integrarea inteligenței artificiale în sistemul educațional prin instrumente digitale destinate profesorilor și școlilor. Roxana Mînzatu a menționat existența unor inițiative de cooperare între statele membre pentru a dezvolta astfel de tehnologii, respectând în același timp protecția datelor și valorile europene. Pe lângă educație, oficialul a insistat pe importanța dialogului social și a colaborării între angajatori și angajați pentru a gestiona transformările tehnologice și economice.
În concluzie, vicepreședintele executiv a amintit că factorii care influențează competitivitatea europeană sunt mult mai amploți decât investițiile în capitalul uman. Aceștia includ și prețurile energiei, accesul la materii prime, disponibilitatea finanțării, precum și problema fragmentării piețelor de capital din cadrul Uniunii Europene. Îmbunătățirea condițiilor de muncă a fost prezentată ca o măsură capabilă să contribuie la reducerea deficitului de personal din sectoarele economice critice.
Discuțiile despre competitivitatea economică și necesitatea investițiilor în infrastructură sau capital uman apar frecvent în contextul dezbaterilor politice din România. În timp ce unii actori politici subliniază nevoia de reconstruire a capitalului de încredere pentru atragerea investițiilor, oficialii europeni pun accent pe reformele structurale din educație și pe integrarea tehnologiilor noi în piața muncii pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.