Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a reacționat vineri în legătură cu discuțiile privind plata eșalonată a drepturilor salariale restante ale magistraților. Aceasta a menționat că a observat o schimbare de atitudine a Guvernului condus de Luca Niculescu față de Executivul condus de Ilie Bolojan. Discuțiile vizează achitarea unor sume care reprezintă aproximativ cinci miliarde de lei datorate magistraților.
Lia Savonea a subliniat faptul că este necesară organizarea unor discuții oficiale cu reprezentanții actualului Guvern înainte de a emite o pronunțare definitivă. Președinta ÎCCJ a considerat prematur să se pronunțe asupra unor eventuale propuneri înainte ca acestea să fie prezentate și discutate în cadrul unui dialog instituțional formal. Ea a menționat că este firesc să existe întâlniri oficiale cu actualul Executiv pentru a avansa procesul.
În declarațiile sale, Lia Savonea a descris abordarea noului Guvern ca fiind una semnificativă și binevenită. Ea a observat că această schimbare se reflectă într-un discurs echilibrat, constructiv și într-o deschidere reală către dialog. Președinta a precizat că apreciază această nouă atitudine și consideră esențial ca dialogul instituțional să poată conduce la soluții concrete, respectând atât drepturile recunoscute magistraților, cât și principiile statului de drept.
Această reacție a survenit după ce premierul Luca Niculescu a declarat marți, într-un interviu la TVR, intenția Guvernului de a iniția discuții cu reprezentanții magistraților. Scopul acestor negocieri este găsirea unei soluții prin care sumele restante să fie plătite eșalonat. Aceste sume au fost stabilite anterior prin hotărâri judecătorești definitive, care impun plata drepturilor salariale datorate.
Restanțele de aproape un miliard de euro provin dintr-o serie de litigii salariale câștigate de magistrați în ultimii ani. Aceste drepturi au fost recunoscute în urma modului de calcul al remunerațiilor și a unor majorări aplicate retroactiv. Deși există hotărâri judecătorești definitive, plata integrală a acestor sume a fost amânată sau eșalonată în trecut, inclusiv din motive legate de bugetul statului.
Conflictul juridic a implicat Înalta Curte, care a deschis acțiune împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru executarea obligațiilor salariale. După ce Curtea de Apel București a admis acțiunea pe 5 mai, Guvernul și Ministerul Finanțelor au formulat recurs. Dosarul a ajuns la ÎCCJ, unde pronunțarea a fost amânată de șapte ori, până la soluția definitivă de la 15 octombrie, când recursul a fost respins.