Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a pronunțat o decizie definitivă prin care a respins recursul formulat de Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj și recursul incident depus de Transgaz. Litigiul a vizat autorizația de construire a gazoductului Tuzla – Podișor, un proiect strategic pentru infrastructura energetică a țării. Decizia a fost comunicată oficial de către Ministerul Energiei, marcând încheierea procesului judiciar privind această conductă.
Conform Deciziei nr. 4768/2026, emise la data de 4 noiembrie 2026, ambele recursuri au fost respinse ca fiind nefondate. În acest proces au avut calitatea de pârâte Societatea Națională de Transport Gaze Naturale ‘Transgaz’ S.A. (Transgaz), Ministerul Energiei (ME) și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Proiectul în cauză este unul de o importanță majoră, având o valoare de peste 500 de milioane de euro și o lungime de aproximativ 308 km.
Prin această hotărâre, ÎCCJ a menținut soluția Curții de Apel Cluj din 29 mai 2025, când judecătorii au admis excepția prescripției dreptului material la acțiune. Asociația Bankwatch România – Filiala Cluj a formulat plângeri prealabile succesive, cu același obiect, în încercarea de a menține deschisă calea unei acțiuni în anulare. Totuși, instanța a constatat că dreptul material la acțiune era prescris, fapt ce a dus la respingerea recursurilor prezentate.
Gazoductul Tuzla – Podișor este deja finalizat și pus în funcțiune, urmând ca producția din Marea Neagră să înceapă în anul 2027. Ministerul Energiei a subliniat că acest proiect va permite introducerea gazelor din Neptun Deep în Sistemul Național de Transport (SNT). Orice întârziere ar fi afectat accesul României la o resursă proprie, având un impact direct asupra securității energetice și asupra costurilor suportate de economie și de consumatori.
Dumitru Chisăliță a declarat că prioritățile rămân consolidarea securității aprovizionării și crearea condițiilor pentru tarife mai mici pentru industrie și consumatori. Ministrul a mulțumit echipelor juridice de la Transgaz și Ministerul Energiei pentru rigoarea gestionării dosarului. Acțiunile care vizează blocarea unor proiecte de infrastructură deja avansate generează costuri suplimentare și consumă resurse administrative, ceea ce duce la o dependență mai mare de importuri pentru cetățeni.
Proiectul de la Neptun Deep este esențial pentru autonomia energetică, în contextul în care infrastructura de transport trebuie să fie pregătită pentru fluxul de gaze. Această dezvoltare strategică vine într-un moment în care securitatea resurselor este monitorizată constant, având în vedere importanța controlului asupra propriilor rezerve pentru a reduce impactul costurilor asupra populației și a menține stabilitatea sistemului energetic național.