Curtea de Apel București a pronunțat, la data de 29 octombrie 2026, o decizie favorabilă omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului UTI. Instanța a admis apelul formulat de acesta într-un litigiu juridic cu statul român, reprezentat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Prin această hotărâre, instanța de apel a schimbat parțial decizia anterioară a Tribunalului București, respingând cererea de chemare în judecată depusă de autorități.
Obiectul principal al disputei juridice a vizat recuperarea unor sume de bani solicitate de stat în urma unui dosar de evaziune fiscală și instigare la spălare de bani, gestionat de DIICOT. În perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 14 iulie 2011, prin intermediul mai multor societăți, s-ar fi facturat servicii fictive în beneficiul grupului UTI. Acest mecanism ar fi dus la diminuarea obligațiilor fiscale către bugetul de stat cu un total de 13.076.667 de lei.
Din suma menționată, 7.478.169 de lei erau reprezentate de TVA, în timp ce restul de 5.598.498 de lei corespondea impozitului pe profit. ANAF solicitase în instanță obligarea lui Tiberiu Urdăreanu la repararea integrală a unui prejudiciu de 16.877.371 de lei, la care s-au adăugat și obligațiile fiscale accesorii. Totuși, Tribunalul București a decis în iulie 2022 că suma principală de 13.076.667 de lei fusese deja achitată de omul de afaceri la 10 iunie 2021.
În cadrul procesului penal, Tiberiu Urdăreanu a încheiat în anul 2021 un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii. Ulterior, în urma deciziilor Curții Constituționale privind prescripția răspunderii penale, Tribunalul București a admis contestația în anulare și a anulat condamnarea la închisoare cu suspendare. Instanța de apel a menținut celelalte dispoziții ale sentinței Tribunalului, însă a respins cererea ANAF ca fiind neîntemeinată, după ce cauza a fost suspendată temporar pentru soluționarea unui alt litigiu fiscal.
Decizia Curții de Apel București nu a intrat încă în stagiul de definitivitate. Părțile implicate pot ataca hotărârea prin calea recursului, având la dispoziție un termen de 30 de zile de la comunicarea oficială a soluției. Această etapă juridică permite verificarea ulterioară a modului în care instanța a interpretat probele privind caracterul cert al prejudiciului fiscal menționat în dosar.
Acest litigiu fiscal se încadrează într-un context de monitorizare atentă a recuperării veniturilor bugetare și a aplicării legislației fiscale în România. Deciziile instanțelor de apel în astfel de cazuri de evaziune fiscală și spălare de bani sunt esențiale pentru stabilirea precedentelor juridice privind recuperarea prejudiciilor aduse bugetului de stat de către marii actori economici.