Tribunalul București a dispus eliberarea lui Călin Georgescu din arestul preventiv, stabilind ca măsură de control judiciar. Această decizie, care nu este definitivă, poate fi contestată de DIICOT la Curtea de Apel București. Călin Georgescu este cercetat în libertate în dosarul care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, după ce mandatul său de arestare era programat să expire pe 29 octombrie.
Avocatul Toni Neacșu a intervenit pentru a corecta informațiile privind data limită pentru soluționarea contestației parchetului. Acesta susține că termenul nu este 29 octombrie, ci expiră miercuri, la miezul nopții. Conform explicațiilor oferite de Toni Neacșu, conform Codului de procedură penală, atât prima zi, cât și ultima zi se includ în calculul celor 30 de zile de arest preventiv, ceea ce modifică radical calendarul procedurilor juridice.
Argumentul juridic invocat de Toni Neacșu se bazează pe regula specială de la art. 271 din Codul de procedură penală pentru măsurile privative de libertate. Curtea de Apel București a dispus arestarea pe 29 septembrie pentru o perioadă de 30 de zile, iar mandatul a fost pus în executare imediat. Avocatul precizează că ziua de 29 septembrie se socotește integral în durata de arest, indiferent de ora la care persoana a intrat în detenție.
Procedura de contestație este condiționată de existența unei motivații a încheierii judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul București. Toni Neacșu menționează că parchetul dispune de 48 de ore pentru a depune contestația. Dacă instanța soluționează această cerere după ziua de miercuri, contestația ar putea fi respinsă, deoarece mandatul de arestare va înceta de drept, ne mai existând un temei pentru prelungire.
Toni Neacșu a criticat dur procedurile din acest dosar, afirmând că întârzierile afectează încrederea în justiție. Acesta a declarat că nu a mai întâlnit astfel de situații și că procedurile sumare privind arestarea preventivă a aceleiași persoane sunt problematice. Avocatul a subliniat că arestarea este cea mai subiectivă și arbitrară procedură la care participă un judecător, criticând modul în care se gestionează acest caz aflat în atenția publicului.
În cadrul sistemului de justiție penală din România, măsurile privative de libertate sunt reglementate strict pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale. Deciziile privind arestarea preventivă și controlul judiciar sunt supuse controlului instanțelor superioare, precum Curtea de Apel, pentru a verifica legalitatea și proporționalitatea măsurilor aplicate de instanțele de fond în cadrul proceselor penale.