Deputatul USR Alexandru Dimitriu a reacționat joi, 22 octombrie, în urma deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care permite statului român plata datoriilor către magistrați în rate. Parlamentarul și avocat a criticat dur modul în care au fost gestionate restanțele și a subliniat existența unor conflicte de interese în procesul de majorare retroactivă a salariilor în sistemul de justiție.
Conform declarațiilor făcute de Alexandru Dimitriu pe Facebook, CEDO a confirmat faptul că statul poate decide ritmul de plată pentru restanțele magistraților, similar oricărui alt creditor. Parlamentarul a menționat că argumentul folosit de cinci judecători români, conform căruia neplata imediată a banilor ar încălca dreptul de proprietate, a fost respins de instanța de la Strasbourg. Această hotărâre ar putea reduce tensiunile legate de acuzațiile privind încălcarea statului de drept.
Alexandru Dimitriu a punctat faptul că judecătorii europeni au semnalat posibile conflicte de interese în cazul magistraților care au judecat procesele privind majorările. Acesta a vorbit despre faptul că aceștia ar fi putut încasea chiar banii pe care îi acordau prin deciziile lor. Parlamentarul a criticat și modul în care Înalta Curte și Curtea Constituțională au modificat salarizarea din justiție fără consultarea Parlamentului, afirmând că independența nu permite auto-determinarea salariilor.
Deputatul a continuat prin criticarea procesului de schimbare a salarizării, menționând că bugetul țării nu ar trebui împărțit direct din sala de judecată. El a susținut că decizia CEDO oferă noul Guvern Niculescu un argument juridic pe care Lia Savonea l-ar fi refuzat anterior în instanțe. Alexandru Dimitriu a concluzionat prin întrebarea dacă PSD va utiliza acest argument pentru a plăti restanțele în rate sau dacă va achita suma integral.
În contextul deciziilor privind salarizarea, procesul de ajustare a veniturilor în justiție a generat discuții constante despre modul în care instituțiile de vârf ale țării interacționează cu bugetul de stat. Decizia CEDO vine într-un moment în care gestionarea datoriilor publice și respectarea procedurilor legislative pentru modificarea salarilor în sectorul public rămân subiecte sensibile în dezbaterile politice de la nivelul Guvernului și al Parlamentului.
Situația datoriilor către magistrați este strâns legată de deciziile de salarizare luate anterior de instanțele supreme, care au afectat bugetul de stat prin plăți retroactive. Această problemă juridică a dus la multiple litigii în fața instanțelor europene, solicitând compensări financiare imediate pentru magistrații care considerau că drepturile lor de proprietate sunt încălcate de întârzierea plăților de către statul român.