Un proiect legislativ înregistrat la Senat a declanșat o dezbatere aprinsă în mediul online, vizând modificarea regulilor privind consultanța juridică și activitățile avocațiale. Inițiativa, înregistrată la data de 14 octombrie 2026 sub numărul B563/2026, propune actualizarea Legii nr. 51/1995 și a Codului civil. Proiectul, semnat de parlamentari de la PSD, PNL, USR, AUR și PACE, solicită examinarea în procedură de urgență, însă a generat reacții divergente din partea actorilor politici și economici.
Una dintre principalele schimbări propuse vizează completarea Codului civil, stabilind că anumite contracte care necesită formă scrisă sub semnătură privată ar trebui întocmite obligatoriu de un avocat. Această prevedere ar include și modificarea contractelor sau contractele încheiate prin mijloace electronice, dacă legea impune forma scrisă pentru validitate sau dovadă. Proiectul introduce, de asemenea, proceduri judiciare accelerate pentru combaterea serviciilor juridice neautorizate desfășurate online, oferind Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) posibilitatea de a solicita instanței încetarea acestor încălcări.
Antreprenorul Radu-Sebastian Amarie a criticat dur propunerea, avertizând că aceasta ar putea crea un monopol al avocaților asupra redactării actelor și consultanței. Potrivit acestuia, orice sfat juridic adaptat unei situații concrete ar deveni exclusiv pentru avocați, afectând platformele de inteligență artificială precum ChatGPT sau Claude. Amarie susține că actele firmelor, contractele de închiriere sau chiar rolul de executor testamentar ar putea trece sub controlul strict al avocaților, scoțând din joc contabilii sau bancherii.
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a declarat că partidul său a decis să nu susțină proiectul, în ciuda prezenței unui membru al grupului printre semnatari. Dimitriu, care este și avocat, a argumentat că există riscuri legate de extinderea excesivă a activităților rezervate profesiei și de ambiguitățile care pot impune restricții nejustificate cetățenilor. El a menționat că senatoarea Simona Spătaru își va retrage semnătura, subliniind necesitatea protejării accesului oamenilor la informația juridică și la instrumentele digitale.
Din partea profesioniștilor, avocatul Ciprian Păun a explicat că propunerea nu vizează contractele individuale de muncă, deoarece dreptul muncii are un regim propriu. El susține că proiectul ridică doar standardul de calitate pentru actele unde legea impune deja un înscris, prevenind astfel litigiile prin clarificarea obligațiilor. Totodată, UNBR subliniază că modificările vizează protejarea secretului profesional în mediul digital, asigurând confidențialitatea datelor stocate pe servere, laptopuri sau în cloud.
În contextul actual al activității politice din România, deciziile legislative de la Senat și Guvern sunt monitorizate atent de opinia publică. În timp ce anumite evenimente internaționale sau proteste locale domină agenda, procesul de adoptare a legilor care afectează mediul de afaceri și profesiile reglementate rămâne un punct critic pentru stabilitatea juridică și economică a țării.