O inițiativă cetățenească intitulată „Codul Răspunderii pentru Mandatul Public” a fost lansată pentru a impune demnitarilor răspundere directă pentru deciziile lor. Propunerea vizează transformarea modului în care funcționarii publici răspund pentru prejudiciile aduse bugetului de stat. Inițiatorii susțin că sistemul actual permite ca greșelile sau corupția să fie suportate de cetățeni, în timp ce cei care ocupă funcții publice evită consecințele propriilor acțiuni prin lipsa unei reglementări stricte.
Proiectul propune patru piloni principali pentru a combate nepotismul și lipsa de competență în administrație. În primul rând, orice numire politică ar trebui publicată împreună cu CV-ul candidatului, cu cel puțin 30 de zile înainte de ocuparea funcției. Acest proces ar include divulgarea gradului de rudenie până la gradul 3, a istoricului de condamnări sau al cercetărilor penale, precum și a studiilor și competențelor demonstrate anterior.
Un alt mecanism central este introducerea răspunderii solide pentru cei care efectuează numiri. Conform propunerii, dacă un director numit de un oficial comite o fraudă, acesta din urmă va răspunde cot la cot cu el, atât la nivel de funcție, cât și prin avere personală și dosar penal. Această măsură urmărește eliminarea scuzelor de tipul „nu am știut ce făcea subordonatul” în cazul corupției sau al gestionării defectuoase.
Inițiativa prevede, de asemenea, ca prejudiciile create să fie plătite direct din averea personală a demnitarului, nu din resursele instituției sau din bugetul public. În plus, cetățenii ar putea solicita revocarea unui ales dacă 25% dintre cei care l-au votat semnează pentru plecarea sa din funcție. Această procedură ar permite înlocuirea demnitarilor care nu mai au încrederea electoratului fără a aștepta următoarele alegeri.
Propunerea este susținută de 100.000 de semnatari și are ca inițiatori pe avocatul Daniel Dumitru Ionașcu, Sorin Ovidiu Bălan și Andrei Alexandru Păunescu. Aceștia subliniază că acest Cod nu este anti-partid, ci pro-cetățean, aplicându-se tuturor entităților politice, indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție. Scopul final este asigurarea unei administrații care să funcționeze în slujba cetățeanului, nu ca un stăpân arogant.
În România, gestionarea banului public și disciplina financiară rămân subiecte de intens dezbatere în spațiul public. Discuțiile privind utilizarea eficientă a resurselor de stat apar frecvent în contextul priorităților guvernamentale și al necesității de a evita acumularea de datorii care pot afecta generațiile viitoare. Această inițiativă cetățenească încearcă să aducă o reglementare nouă în acest cadru de responsabilitate financiară.