Numărul victimelor traficului de persoane identificate în România a înregistrat o creștere alarmantă în prima parte a anului 2026. Conform datelor furnizate de Diana Tușa, președintele Comisiei parlamentare pentru combaterea traficului de persoane, în primele șase luni ale acestui an au fost depistate 430 de persoane afectate de acest fenomen. Această cifră reprezintă o creștere de 32% față de perioada de șase luni din anul 2025, semnalând o tendință ascendentă a acestui tip de criminalitate.
Evoluția statistică a victimelor arată o creștere constantă în ultimii ani, de la 451 de persoane în 2023, la 610 în 2024 și 707 în 2025. Diana Tușa a subliniat faptul că România rămâne în principal o țară de origine pentru victimele acestui fenomen. Totodată, deputata PSD a menționat că, în perioada 2013–2023, cetățenii români au reprezentat cel mai numeros grup de victime de cetățenie UE înregistrate la nivelul Uniunii Europene, depășind pragul de 12.000 de persoane.
În ceea ce privește tipologia exploatării, datele indică o prezență masivă a abuzului sexual. În anul 2025, din totalul de 707 victime identificate, aproximativ 80% reprezentau 565 de persoane care au fost victime ale exploatării sexuale. Pentru a combate acest fenomen, statul a implementat Legea nr. 269/2024, care permite sancționarea în cadrul infracțiunii de trafic de persoane a determinării unei persoane să practice prostituția prin constrângere, inducere în eroare sau abuz de autoritate.
Protecția victimelor a fost consolidată și prin măsuri de asistență juridică. Prin Legea nr. 272/2024, persoanele afectate de trafic sau alte infracțiuni grave au acum acces la asistență juridică gratuită oferită de stat. Diana Tușa a precizat că acest mecanism nu se limitează la avocații din oficiu, ci permite victimelor să aleagă personal reprezentantul juridic. Această schimbare vizează asigurarea faptului că victimele nu mai rămân singure în procesul de integrare și justiție.
La nivelul legislației penale, a fost introdusă o reglementare importantă prin Legea nr. 201/2026, promulgată de președintele Nicușor Dan pe 14 octombrie. Noua lege acoperă explicit materialele care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, inclusiv cele generate prin inteligență artificială. Pentru producerea acestor materiale, pedeapsa poate ajunge la 16 ani de închisoire, iar dacă abuzul asupra copilului a fost și fizic, sancțiunile sunt suplimentar înăritate de autorități.
România se poziționează activ în cadrul cooperării internaționale pentru combaterea acestui fenomen transnațional. În anii 2023 și 2024, țara a deschis la Eurojust cel mai mare număr de cazuri de trafic de persoane, gestionând astfel cele mai multe dosare de cooperare judiciară la nivelul Uniunii Europene. Această implicare instituțională subliniază rolul statului în monitorizarea și combaterea rețelelor de criminalitate organizată care operează pe teritoriul național.