O parte considerabilă a parlamentarilor din România nu respectă prevederile statutului deputaților și senatorilor, refuzând să își publice curriculum vitae-ul. În total, 92 de aleși au omis să încarce aceste documente în spațiul public, deși mandatul legislativ actual a ajuns deja la jumătatea perioadei de patru ani. Această lipsă de transparență vizează informații despre studiile și pregătirea profesională, care ar trebui să fie disponibile alături de declarațiile de avere și de interese.
Conform datelor, regulamentul Camerei Deputaților și al Senatului impune obligatorietatea publicării acestor detalii pentru toți aleșii. Din punct de vedere al distribuției pe partide, parlamentarii din cadrul AUR, conduși de George Simion, se află în partea superioară a acestui indicator. Din totalul de 92 de parlamentari AUR, mai bine de un sfert nu și-au făcut cunoscut traseul profesional sau experiența acumulată, ignorând astfel cerințele legale de publicitate a datelor.
Pe lista celor care nu respectă această normă se regăsesc și reprezentanți ai PSD și ai neafiliaților, fiecare grup având câte 17 parlamentari care nu și-au publicat CV-ul. De asemenea, grupul parlamentar Uniți pentru România, condus de Victor Ponta, este implicat, având doi dintre cei 16 aleși care nu au respectat regula. La PNL se înregistrează zece parlamentari care nu au furnizat aceste informații, în timp ce la SOS România lipsesc opt documente de acest tip.
Singurul grup parlamentar care demonstrează transparență completă în ceea ce privește pregătirea profesională a membrilor săi este USR. Printre persoanele care nu și-au făcut public CV-ul se numără și figuri politice cunoscute, precum ministrul justiției din PSD, Radu Marinescu. Totodată, lipsesc informațiile despre studiile deputaților Florin Roman și Sorin Cîmpeanu, de la PNL, în contextul în care toți cei trei sunt acuzați de plagiat.
Situația evidențiază o problemă de conformitate cu normele interne ale Parlamentului, care urmăresc să asigure cetățenilor accesul la profilul academic al reprezentanților săi. Deși obligația de a prezenta studiile este clară în regulamentele Camerei și Senatului, numărul mare de omisiuni indică o rezistență la publicarea datelor care nu sunt strict financiare. Această practică afectează modul în care electoratul poate evalua competențele tehnice ale celor care participă la procesul legislativ.
În cadrul sistemului parlamentar român, obligația de publicare a declarațiilor de avere și de interese este însoțită de necesitatea de a demonstra calificarea profesională. Această procedură este menită să prevină conflictele de interese și să asigure integritatea instituțiilor legislative. În absența acestor date, procesul de monitorizare a activității parlamentare de către societatea civilă este limitat, deoarece profilul academic rămâne o zonă neclară pentru publicul larg.