Un nou proiect legislativ înregistrat la Senat, care vizează actualizarea cadrului de exercitare a profesiei de avocat, a generat reacții dure în mediul de afaceri. Propunerea, identificată sub numărul Bp 563/2026, urmărește, conform expunerii de motive, garantarea independenței, confidențialității și răspunderii profesionale a avocaților. Totuși, inițiativa este acuzată de antreprenori că ar viza instaurarea unui monopol asupra consultanței juridice și a redactării actelor.
Antreprenorul Radu Sebastian Amariei critică dur proiectul, susținând că acesta ar putea interzice utilizarea platformelor de inteligență artificială, precum ChatGPT sau Claude, pentru obținerea de sfaturi juridice adaptate unor situații concrete. Conform acestui punct de vedere, orice sfat juridic ar deveni exclusiv rezervat avocaților, indiferent de tehnologia utilizată. Amariei afirmă că astfel de măsuri ar transforma în infracțiune utilizarea unor generatoare automate de contracte sau a platformelor online de asistență.
Proiectul ar putea impune, de asemenea, ca orice contract care necesită formă scrisă, inclusiv contractele individuale de muncă sau cele de închiriere, să fie întocmit obligatoriu de un avocat. Această modificare ar viza Codul Civil, la articolele 1241–1243, ceea ce ar putea scoate din proces contabilii, bancherii sau departamentele de resurse umane care redactează astfel de documente. Radu Sebastian Amariei susține că aceste schimbări ar transforma activitățile de înființare a firmelor sau recuperarea datoriilor într-un monopol strict al avocaților.
O altă problemă ridicată în urma analizării documentului vizează posibilele sancțiuni penale și restricții online. Proiectul ar putea permite Uniunii Barourilor să ceară în instanță ștergerea de pe internet a platformelor care ar face concurență avocaților, cu termene de judecată de maximum 5 zile. În plus, utilizarea unor expresii care sugerează consultanță juridică, precum „Avocatul AI”, ar putea atrage pedepse cu închisoarea între 6 luni și 3 ani pentru cei care gestionează astfel de site-uri.
În urma presiunilor, USR a anunțat că nu va susține proiectul de lege, iar senatoarea Elena-Simona Spătaru își va retrage semnătura. Senatorul Alexandru Dumitriu a declarat că decizia a fost luată după o analiză a grupului juridic de lucru, invocând ambiguitățile care pot genera restricții nejustificate pentru cetățeni. Partidul susține că accesul la informația juridică și la instrumentele digitale trebuie protejat, iar reglementările trebuie să servească interesul public, nu să extindă excesiv activitățile rezervate avocaților.
Proiectul de lege a fost semnat de reprezentanți din diverse partide politice, inclusiv PSD, PNL, USR, AUR și PACE. Printre inițiatorii menționați se numără Robert Cazanciuc, Titus Corlățean, Ion-Cristinel Rujan, Adriana-Diana Tușa, Cătălin-Daniel Fenechiu și Cristian-Augustin Niculescu-Țăgârlaș. Această situație reflectă tensiunea dintre nevoia de reglementare a unei profesii și evoluția tehnologică rapidă a instrumentelor digitale de asistență juridică.