Noul buget al Uniunii Europene ar putea complica procesul de detectare a fraudelor și monitorizarea cheltuielilor fondurilor publice, avertizează Curtea de Conturi Europeană. Planurile elaborate de Comisia Europeană vizează o flexibilitate sporită a bugetului pentru a răspunde rapid unor crize precum pandemiile, războaiele sau schimbările climatice. Totuși, această abordare riscă să scadă transparența utilizării resurselor financiare alocate statelor membre.
Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a subliniat că reformele propuse de Comisie ar putea face verificarea cheltuielilor mult mai dificilă. El a explicat faptul că sistemul propus funcționează pe un principiu de autocontrol, oferind statelor membre sume mari de bani cu responsabilitatea asigurării conformității. Această metodă ar putea reduce capacitatea de urmărire a fluxurilor financiare de către autoritățile europene.
Propunerea Comisiei Europene presupune ca aproximativ jumătate din buget, adică aproape un trilion de euro, să fie gestionată printr-un singur fond pe parcursul a șapte ani. Statele membre ar putea direcționa aceste resurse către domenii diverse, de la agricultură și migrație până la dezvoltarea regională. Tony Murphy a avertizat că integrarea fondurilor, precum cele pentru Politica Agricolă Comună, într-un ansamblu eterogen va îngreuna auditul.
Situația actuală a erorilor de cheltuire este deja critică, anul trecut erorile afectând tranzacții estimate la aproximativ 5 miliarde de euro. Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a menționat că activitatea autorităților de audit naționale nu este întotdeauna de încredere. În viitor, din cauza diferențelor de metode de lucru între state, ar putea deveni imposibilă chiar și estimarea unor astfel de sume.
Modelul fondului de redresare creat după pandemia de COVID-19 este utilizat ca exemplu pentru riscurile de transparență. Deși a permis direcționarea rapidă a resurselor, acest model a dus la o monitorizare deficitară, Uniunea Europeană publicând doar lista celor mai mari 100 de beneficiari. În sistemul actual, auditorii pot efectua vizite fizice la beneficiari, o capacitate care s-ar putea pierde în noul format bugetar.
Gestionarea bugetului european implică un mecanism complex de alocare a subvențiilor și fondurilor de coeziune către statele membre. Aceste resurse sunt esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și susținerea sectorului agricol la nivel continental. În prezent, controlul este exercitat prin audituri periodice și verificări ale conformității cu regulamentele comunitare, însă reformele propuse ar putea schimba radical modul în care Bruxellesul supraveghează utilizarea acestor bani.