Comisia Europeană a prezentat marți o propunere pentru extinderea majoră a competențelor agenției Frontex, vizând creșterea capacității de intervenție la frontierele Uniunii Europene. Propunerea de legislație vine ca răspuns la evenimentele de la exclava spaniolă Ceuta, unde s-a produs un asalt masiv de migranți la începutul acestei veri. Noua strategie urmărește să ofere agenției resurse suplimentare și un mandat extins pentru a sprijini statele membre în procesele de returnare a persoanelor către țările de origine.
Conform planului de reformă, Frontex ar putea deveni actorul central al UE în ceea ce privește operațiunile de returnare. Magnus Brunner, comisar pentru Afaceri interne și Migrație, a declarat că agenția va putea acționa mult mai rapid prin utilizarea unei forțe de reacție rapidă. Această unitate specializată ar putea fi desfășurată în doar 24 de ore pentru a identifica riscurile și a interveni înainte ca un eveniment la frontieră să escaladeze într-o criză majoră.
Extinderea forței de muncă este o componentă esențială a proiectului, care prevede creșterea treptată a corpului permanent al Frontex până la 30.000 de ofițeri. Pentru a asigura flexibilitatea necesară, Comisia propune crearea unei noi „rezerve europene pentru frontiere și returnare” formată din 17.000 de ofițeri. Această rezerve va rămâne la dispoziția statelor membre și va putea fi mobilizată în momentele în care presiunea migratoră la granițe devine critică pentru securitatea regională.
În cadrul noii structuri, se prevede înființarea unui Centru UE de Coordonare a Returnărilor, care va extinde rolul agenției pe întregul proces de deportare. Acesta va include activități variate, de la oferirea de consiliere pentru returnările voluntare, până la organizarea propriu-zisă a deportărilor și sprijin pentru reintegrare. Totodată, se propune crearea unui centru de monitorizare online pentru a urmări evoluțiile de la frontiere pe platformele sociale și pentru a combate conținutul care implică riscuri de securitate.
Propunerea a generat reacții critice din partea unor legislatori și a organizațiilor pentru drepturile omului, care avertizează asupra riscurilor de supraveghere. Tineke Strik, europarlamentară olandeză din grupul Verzilor/ALE, susține că Comisia riscă să transforme Frontex într-o versiune europeană a ICE, acuzând instituția că răspunde presiunilor populismului. O altă îngrijorare majoră este restrângerea domeniului de aplicare al organismului intern de supraveghere, plângerile privind drepturile omului urmând să fie trimise către autoritățile naționale.
Gestionarea migrației rămâne un subiect de intensă dezbatere în cadrul Uniunii Europene, în contextul în care statele membre insistă pe politici de control mai riguroase. Deciziile privind securitatea frontierelor și procesele de repatriere sunt adesea influențate de evenimente precum fluxurile masive de persoane observate la granițele nord-africane. Această presiune politică pentru măsuri de returnare mai eficiente este motivul principal pentru care Bruxellesul caută acum instrumente de intervenție mai puternice și mai rapide.