Capitalele europene Germania, Italia, Franța și Grecia au depus marți obiecții oficiale împotriva proiectului de declarație comună pregătit pentru summitul dintre Uniunea Europeană și Canada. Disputa vizează propunerea promovată de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care urmărește atribuirea statutului de membru asociat țării nord-americane. Această mișcare a generat o reacție imediată din partea statelor menționate, care au decis să blocheze textul supus procedurii de adoptare tacită.
Principala problemă ridicată de statele europene este absența unei baze juridice clare în tratatele existente care să permită o astfel de calificare pentru Canada. Guvernele naționale se tem că utilizarea acestui termen poate crea un precedent periculos și incertitudine juridică în cadrul blocului european. Există riscul ca alte state partenere să înceapă să solicite statuturi similare, bazându-se pe această nouă terminologie care nu a fost comunicată anterior de Comisie.
Un diplomat european a subliniat natura neclară a propunerii, menționând că terminologia utilizată este una necunoscută în cadrul instituțiilor. Conform acestui reprezentant, lipsa de transparență a Comisiei Europene în comunicarea acestei idei a generat confuzie, lăsând actorii politici fără informații despre natura exactă a schimbărilor propuse. Obiecțiile sunt menite să forțeze o delimitare strictă între obiectivele reale de cooperare și inițiativele diplomatice ale executivului comunitar.
Reprezentanții guvernelor din Germania, Italia, Franța și Grecia susțin că prioritățile actuale trebuie să rămână pe plan concret și strategic. Aceștia consideră că stabilirea unor proiecte solide în domenii vitale, precum apărării, securității energetice și gestionării materiilor prime critice, este mult mai importantă decât atribuirea unor etichete diplomatice noi. Obiectivul este ca summitul de la Montreal să se concentreze pe rezultate palpabile, nu pe dezbaterea unor termeni care pot destabiliza relațiile cu alte țări terțe.
Propunerea lui Ursula von der Leyen a fost întâmpinată cu scepticism deoarece nu a fost discutată în prealabil cu statele membre înainte de redactarea proiectului. Blocarea textului prin procedura de adoptare tacită demonstrează o rezistență în cadrul Consiliului față de modul în care Comisia Europeană gestionează relațiile externe. Statele implicat solicită acum o clarificare a poziției Comisiei pentru a evita orice interpretări eronate în cadrul reuniunii de la nivel înalt.
Relația dintre statele membre și instituțiile europene, precum Comisia Europeană, este determinată de modul în care deciziile de politică externă sunt comunicate și implementate. În cadrul Uniunii Europene, orice schimbare de statut sau de terminologie juridică necesită un consens larg pentru a evita conflictele de competență. Deciziile luate la nivel de summit pot influența direct modul în care partenerii externi percep stabilitatea și cadrul juridic al blocului european.