Capitalele Uniunii Europene sunt divizate în urma propunerii de a acorda Canadei statutul de „membru asociat”. Discuțiile desfășurate luni în cadrul reuniunii ambasadorilor nu au condus la un consens privind formularea declarației oficiale, ceea ce a forțat instituția să recurgă la o procedură de urgență. Această situație de blocaj diplomatic apare chiar înainte de summitul programat între UE și Canada, generând tensiuni între liderii europeni și Comisia Europeană.
Din cauza lipsei de acord, marți s-a încercat aplicarea procedurii tăcerii, un mecanism prin care textul urma să fie adoptat automat, fără vot sau reuniuni formale, dacă nicio țară nu își exprima opoziția până la prânz. Totuși, Germania a decis să întrerupă această procedură, solicitând eliminarea completă a termenului de „membru asociat” din document. Germania face parte dintr-un grup de cel puțin patru state care au acționat împotriva acestui proces înainte de termenul limită stabilit.
Subiectul controversat va fi rediscutat miercuri în cadrul unei noi reuniuni a ambasadorilor UE, cu doar o zi înainte de începerea summitului de la Montreal. Această propunere a fost lansată inițial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul discursului privind Starea Uniunii. Totuși, diplomați europeni au semnalat anterior că Ursula von der Leyen nu s-a consultat cu capitalele europene înainte de a lansa această idee de integrare a Canadei.
Summitul UE-Canada, care va avea loc joi și vineri la Montreal, va include președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alongside António Costa și Kaja Kallas. Întâlnirea cu premierul canadian Mark Carney are ca scop aprofundarea cooperării în domenii precum comerțul, energia, educația și Arctica. Deși Mark Carney a salutat propunerea, oferta nu reprezintă o aderare clasică la UE și nu oferă acces automat la toate drepturile pe care le dețin cele 27 de state membre actuale.
În prezent, tratatele Uniunii Europene nu prevăd un statut standard de „membru asociat” care să fie comparabil cu statutul de stat membru. Această lipsă de cadru juridic preexistent explică dificultățile de negociere și rezistența unor state precum Germania. Premierul canadian Mark Carney a descris contextul internațional actual ca fiind o „ruptură geopolitică”, subliniind riscurile legate de utilizarea sistemelor financiare și a tehnologiei ca instrumente de presiune între state.
Structura actuală a Uniunii Europene este bazată pe tratate care definesc clar drepturile și obligațiile celor 27 de state membre. Integrarea unor parteneri externi prin forme de asociere neclasice reprezintă o provocare pentru unitatea politică a blocului european, deoarece orice modificare a modului de cooperare poate afecta echilibrul dintre suveranitatea națională și autoritatea instituțiilor centrale de la Bruxelles.