Avocatul general Athanasios Rantos a prezentat joi, 22 octombrie, la Curtea de Justiție a UE, concluzii prin care susține validitatea cadrului european privind contribuția temporară de solidaritate. Această măsură a fost impusă companiilor din sectorul combustibililor fosili pentru a utiliza o parte din profiturile extraordinare obținute în timpul crizei energetice din perioada 2022–2023. Rantos argumentează că mecanismul este un răspuns legitim și temporar la situația economică excepțională, fără a urmări o armonizare fiscală pe termen lung.
Regulamentul european prevede ca companiile să plătească cel puțin 33% din partea profitului impozabil care depășește cu 20% media de referință. Această medie este calculată pe baza exercițiilor din perioada 2018–2021, iar contribuția vizează anul 2022 și/sau 2023. Rantos susține că utilizarea procedurii de urgență, care permite Consiliului să decidă cu majoritate calificată, este justificată de necesitatea de a răspunde rapid la dificultățile de aprovizionare cu energie.
În ceea ce privește legislația națională, avocatul general a analizat cazurile din Belgia, Irlanda și Italia. În Irlanda, deși legea din 2023 are un efect retroactiv asupra anului 2022, Rantos consideră această abordare justificată prin interesul general și respectarea încrederii legitime. El nu consideră nelegală cota de 75% aplicată pe profitul excedentar, menționând că pierderile istorice rămân deductibile la impozitul obișnuit pe profit.
În Belgia, avocatul general a explicat că contribuția calculată pe cantitățile de petrol prelucrate nu poate fi calificată drept taxă vamală. El subliniază că tratamentul fiscal nu trebuie să discrimineze importurile și să nu protejeze arbitrar producția națională. În Italia, întrebarea vizează extinderea taxării către producători și comercianți de electricitate, însă Rantos precizează că statele își păstrează competențele, cu condiția să respecte dreptul UE și să mențină echivalența măsurii.
Concluziile prezentate de Rantos nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție a UE, care va pronunța hotărârile în cele trei dosare ulterior. Procesul juridic a fost declanșat de companii care au contestat atât mecanismul de urgență, cât și regulile naționale de aplicare. Instanțele naționale din Belgia, Irlanda și Italia vor soluționa litigiile proprii doar după ce vor primi interpretările oficiale ale Curții de Justiție.
Această dispută juridică europeană vine într-un context de gestionare a crizei energetice declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. Măsurile de colectare a contribuției de la sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor au fost concepute pentru a finanța sprijinul oferit consumatorilor afectați de prețurile ridicate. Această intervenție de urgență a fost adoptată de Consiliul UE în octombrie 2022 pentru a atenua impactul economic asupra populației.