Comisia Europeană a anunțat că va prezenta, marți, 20 octombrie 2026, la Strasbourg, viziunea sa strategică pentru sectorul pescuitului și al acvaculturii până în anul 2040. Această inițiativă este concepută pentru a răspunde unei probleme majore identificate în sectorul european, în care măsurile de reducere a presiunii asupra stocurilor de pește nu au dus la refacerea resurselor și la obținerea beneficiilor economice scontate de către pescari. Programul anunțat de autorități rămâne unul provizoriu.
Prezentarea viziunii va fi susținută direct de vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, alături de comisarul pentru pescuit și oceane, Costas Kadis. Anunțul a fost făcut de către purtătoarea de cuvânt șefă a Comisiei, Paula Pinho, care a precizat că evenimentul urmează comunicării concluziilor reuniunii Colegiului comisarilor. Documentele de pregătire subliniază necesitatea unei legături strânse între producția de alimente acvatice, cererea consumatorilor, locurile de muncă și investițiile necesare în nave, porturi, ferme și procesare.
Sectorul se confruntă cu provocări complexe, de la costurile ridicate ale combustibililor și schimbările climatice, până la dificultățile de recrutare a forței de muncă. Documentația indică faptul că incertitudinea privind viabilitatea afacerilor și condițiile de muncă grele afectează atragerea tinerilor în profesie. În acest context, viziunea urmărește ca protejarea ecosistemelor să devină un motor pentru o activitate economică sustenabilă pe termen lung, integrând și o foaie de parcurs pentru tranziția energetică spre neutralitatea climatică.
Dependența de importuri reprezintă un alt punct critic pentru Europa, în contextul în care oferta internă este limitată. Datele din 2022 arată că importurile au reprezentat aproximativ 69% din oferta europeană de produse pescărești și de acvacultură destinate consumului uman, vorbind despre circa 8,78 milioane de tone echivalent greutate în viu. De asemenea, dezvoltarea acvaculturii a rămas sub așteptări, deși aceasta ar putea contribui la diversificarea producției, dacă se rezolvă problemele legate de autorizare, energie și finanțare.
Pentru România, evenimentul este relevant în special pentru pescuitul din Marea Neagră și pentru fermele piscicole de apă dulce. Totuși, această prezentare strategică nu modifică cotele de pescuit existente și nu stabilește o nouă alocare financiară pentru țara noastră. De exemplu, conform Regulamentului (UE) 2026/266, România are pentru anul 2026 o cotă de 3.442,5 tone de șprot și 88,3 tone de calcan în apele Uniunii din Marea Neagră, cantități care rămân neschimbate prin acest demers.
Această mișcare a Comisiei Europeană se înscrie într-un cadru mai larg de politici de gestionare a resurselor marine, unde evaluările anterioare au arătat un bilanț mixt. Deși s-a observat o reducere a pescuitului excesiv, populațiile de pește nu s-au refăcut în ritmul dorit, iar avantajele sociale și economice nu s-au materializat integral. Această situație este influențată și de aplicarea neuniformă a regulilor de control în cadrul statelor membre.