Comisia Europeană propune reducerea distanței dintre datele furnizate de sateliți și deciziile efective luate în momentele de criză. Prin documentul de orientare „Compass on Space and Disaster Risk Management”, instituția pune accentul pe transformarea informațiilor spațiale în instrumente utilizabile de autorități, servicii de intervenție și comunități. Această mișcare are scopul de a asigura că datele ajung rapid sub formă de avertismente, planuri de evacuare sau evaluări ale pagubelor în timpul dezastrelor.
Problema identificată de Comisie nu este lipsa tehnologiei, deoarece Europa dispune deja de sisteme capabile să monitorizeze inundațiile, incendiile sau seceta. Dificultatea majoră constă în transformarea datelor tehnice complexe în informații inteligibile pentru cei care iau decizii. Hadja Lahbib, comisar european pentru pregătire și gestionarea crizelor, a subliniat că o familie aflată în zona de risc are nevoie de un avertisment clar, nu de o hartă tehnică, pentru a putea ajunge într-un loc sigur.
Cooperarea propusă vizează îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și consolidarea capacității autorităților naționale și locale de a interpreta datele. Dialogul interregional „From Space to Grassroots” a inclus reprezentanți din America Latină, Caraibe, Asia și Africa, precum și Kamal Kishore, reprezentantul special al ONU. De asemenea, la discuții a participat Thomas Byrne, ministru de stat irlandez. Inițiativa nu introduce obligații juridice noi, finanțări suplimentare sau un serviciu operațional nou.
Instrumentul principal utilizat este Copernicus Emergency Management Service, care combină observațiile satelitare cu date geografice și informații de la sol. Serviciul oferă produse gratuite pentru monitorizarea riscurilor și cartografierea rapidă a zonelor afectate, precum drumurile sau clădirile. Alte sisteme relevante includ European Flood Awareness System pentru inundații și European Forest Fire Information System pentru incendii. Acestea sunt integrate într-un ecosistem mai larg care include Galileo, GOVSATCOM și viitorul IRIS².
Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu, a legat aceste funcții de infrastructura spațială a UE, menționând că tehnologia poate susține etapele de anticipare și răspuns. Totuși, decizia de intervenție rămâne în responsabilitatea structurilor de protecție civilă. În situațiile în care un dezastru depășește capacitățile naționale, statul poate solicita asistență prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii, unde Emergency Response Coordination Centre coordonează ofertele de ajutor.
Gestionarea riscurilor de dezastru în cadrul Uniunii Europene se bazează pe o arhitectură de reziliență care include anticiparea riscurilor, pregătirea populației și menținerea funcționării sistemelor de protecție civilă. Această strategie europeană urmărește ca tehnologia de ultimă generație să servească direct proceselor de decizie locală, asigurând o reacție rapidă și coordonată în fața evenimentelor extreme care pot afecta siguranța cetățenilor.