Dezbaterile privind viitorul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, ETS2, au intensificat tensiunile politice la Strasbourg, marți, 20 octombrie. Valérie Hayer, președinta Renew Europe, a susținut menținerea acestui nou mecanism, propunând însă aplicarea unor ajustări necesare. În același timp, Patryk Jaki, copreședintele Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), a declarat că ar prefera renunțarea la sistemul existent ETS1 în locul introducerii noului model ETS2.
Valérie Hayer a subliniat că noul mecanism este necesar, deși a recunoscut dificultățile de negociere din legislatura precedentă. Ea a menționat că în cadrul Partidului Popular European există o diviziune între delegații care susțin ferm proiectul și cele care doresc amânarea sau eliminarea acestuia. Hayer a luat în calcul preocupările legate de creșterea costurilor la energia, transportul și încălzirea pentru cetățeni, pledând pentru păstrarea sistemului cu posibile modificări.
Terry Reintke, copreședinta Verzilor/Alianța Liberă Europeană, a apărat sistemul ETS în ansamblu, considerându-l un instrument eficient pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Ea a avertizat că renunțarea la acest mecanism ar afecta direct competitivitatea europeană, deoarece companiile au construit planuri de afaceri și investiții pe baza existenței unei piețe a carbonului. Reintke a criticat direcția aleasă de PPE, argumentând că aceasta poate diminua atractivitatea Europei pentru investiții.
Din partea opoziției, Patryk Jaki a argumentat că costurile impuse prin ETS contribuie la prețurile ridicate ale energiei și afectează competitivitatea Europei. Copreședintele ECR a susținut că introducerea ETS2 va agrava problemele economice actuale, motiv pentru care preferă retragerea din sistemul ETS1. Această poziție marchează o ruptură majoră față de propunerile de consolidare a reglementărilor climatice europene în perioada următoare.
Sistemul ETS2, creat în 2023, urmează să devină complet operațional în 2028, după ce calendarul a fost amânat cu un an. Acest mecanism este separat de ETS1 și vizează emisiile generate de arderea combustibililor în clădiri, transportul rutier și anumite activități industriale mici. Monitorizarea și raportarea emisiilor au început deja în 2025, iar obligațiile de monitorizare și predare a certificatelor revin furnizorilor de combustibili, care pot transmite costurile către consumatori.
Pentru a proteja grupurile vulnerabile, Uniunea Europeană a pus la dispoziție Fondul social pentru climă. Acesta este destinat să mobilizeze cel puțin 86,7 miliarde de euro în perioada 2026–2032 pentru proiecte de renovare a clădirilor, mobilitate cu emisii reduase și sprijin pentru venituri. Accesul la aceste fonduri va depinde de implementarea planurilor naționale și de atingerea unor ținte specifice de investiții în fiecare stat membru.