Consiliul Economic și Social al Bulgariei a emis o declarație oficială prin care își exprimă opozția față de propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE. Această inițiativă vizează o reducere de 8% a Cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Instituția avertizează că o astfel de diminuare a bugetului european ar putea compromite capacitatea Uniunii de a răspunde în mod sustenabil, stabil și adecvat la provocările economice, sociale și geopolitice care devin tot mai mari.
Poziția este rezultatul unui consens între organizațiile patronale, sindicatele și reprezentanții societății civile cu privire la viitorul finanțării europene. Consiliul solicită accelerarea procesului de negociere pentru bugetul pe termen lung și insistă pe menținerea politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni esențiali. Conform declarației, orice eventuale reduceri bugetare ar trebui să fie proporționale și bine direcționate, evitând aplicarea unor tăieri uniforme asupra tuturor domeniilor de activitate.
Declarația respinge în mod explicit propunerile de tăieri pentru mai multe programe strategice. Consiliul se opune reducerii de 13% pentru Fondul european pentru competitivitate, de aproape 10% pentru Programul Orizont Europa și de 14% pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Reducerea finanțării pentru acest ultim instrument este considerată periculoasă pentru securitatea economică, având în vedere vulnerabilitatea crescută a infrastructurii critice din cadrul Uniunii.
În ceea ce privește alocarea fondurilor, Consiliul Economic și Social al Bulgariei solicită crearea unui buget separat pentru dezvoltarea rurală și menținerea finanțării Fondului Social European Plus. De asemenea, se cere respectarea regulii N+3 pentru utilizarea fondurilor europene și o mai mare flexibilitate în alocarea resurselor pentru politicile climatice și sociale. Instituția solicită totodată amânarea unor măsuri specifice privind emisiile de metan și de carbon.
Consiliul respinge, de asemenea, noile surse de venit propuse pentru bugetul UE, care se bazează pe accizele la tutun și pe emisiile de carbon. Argumentul principal este că aceste măsuri ar afecta în mod disproporționat statele membre mai mici. Totodată, s-a subliniat necesitatea unui sprijin specific pentru regiunile situate la granița estică a UE, inclusiv zona Mării Negre, pe fondul instabilității geopolitice actuale.
Deciziile privind bugetul european și modul în care sunt alocate fondurile structurale reprezintă subiecte sensibile în relația dintre statele membre și instituțiile de la Bruxelles. Disputele privind politicile de coeziune și agricultura sunt frecvente în cadrul negocierilor pentru Cadrul financiar multianual, deoarece acestea influențează direct dezvoltarea regională și stabilitatea economică a întregului continent european.