Consiliul Uniunii Europene a aprobat un mandat parțial de negociere care vizează menținerea intervențiilor obligatorii pentru apicultură și pentru sectorul fructelor și legumelor în perioada de după anul 2027. Documentul, aprobat la 19 octombrie 2026, stabilește cadrul pentru organizarea piețelor agricole, însă finanțarea acestor măsuri rămâne subiect de negociere. Alocările pentru perioada 2028–2034 vor depinde de acordul final asupra bugetului Uniunii Europene, proces care urmează să fie dezbătut cu Parlamentul European.
În ceea ce privește apicultura, textul propus prevede implementarea unor intervenții obligatorii în toate statele membre ale Uniunii. Pentru sectorul fructelor și legumelor, obligația de a asigura sprijinul ar fi aplicabilă doar în țările care dispun de organizații de producători sau asociații recunoscute în acest domeniu. În sectorul viticol, Consiliul permite existența unor derogări justificate prin planurile naționale, oferind statelor posibilitatea de a nu aplica anumite măsuri dacă acestea nu sunt adaptate nevoilor locale sau dacă există alte instrumente adecvate.
O schimbare structurală majoră vizează culturile proteice și oleaginoase, care ar putea forma un sector distinct, înlocuind actuala categorie a furajelor uscate. Scopul acestei reorganizări este încurajarea organizării producătorilor și reducerea dependenței de importuri externe. În paralel, programul european de distribuție a fructelor, legumelor și laptelui în școli ar urma să continue după 2027, însă cu reguli nutriționale mai stricte și o tranziție către o finanțare bazată pe anul calendaristic, începând cu 1 ianuarie 2028.
Consiliul explorează și posibilitatea introducerii unor noi standarde de comercializare pentru anumite produse, precum culturile proteice, orezul și anumite tipuri de carne. Referitor la cânepă, poziția menține pragul de 0,3% THC aplicabil soiurilor, păstrând în același timp garanțiile privind sănătatea și securitatea publică. Mandatul actual funcționează ca o poziție de negociere și nu reprezintă o lege adoptată sau un angajament financiar garantat pentru producătorii din Europa.
Propunerea de reformă a sectorului proteic vine într-un context de mare dependență de sursele externe. Conform datelor Comisiei Europene publicate la 7 iulie 2026, în anul 2025, circa 74,2% din proteina provenită din culturi proteice și oleaginoase utilizată ca furaj în UE provenea din afara Uniunii. Această cifră subliniază necesitatea consolidării producției interne pentru a reduce vulnerabilitatea lanțurilor de aprovizionare europene în fața piețelor globale.
Dosarul de negociere se află în prezent în responsabilitatea Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European. Printre raportorii implicați în acest proces se numără francezul Éric Sargiacomo, precum și românii Daniel Buda și Claudiu-Richard Târziu. Rezultatul final va depinde de capacitatea colegiilor de a ajunge la un consens asupra resurselor financiare și a regulilor de tranziție necesare pentru continuitatea sprijinului oferit fermierilor.