Curtea Penală Internațională (CPI) și colectivul său de funcționari au fost desemnați laureați ai Premiului Saharov pentru libertatea de gândire pentru anul 2026. Anunțul a fost făcut de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul unei ședințe de plen reunită la Strasbourg. Distincția este acordată pentru eforturile depuse în apărarea dreptului internațional și pentru combaterea impunității în cazurile de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune.
Roberta Metsola a subliniat că Uniunea Europeană susține respectarea multilateralismului și a instituțiilor internaționale. Prin această decizie, Parlamentul European recunoaște activitatea Curții în ceea ce privește aplicarea justiției și respectarea normelor internaționale. Ceremonia oficială de înmânare a acestui premiu va fi organizată în luna decembrie, la Strasbourg. În paralel, eurodeputații au solicitat Comisiei Europene activarea „Legii UE de blocare”, un mecanism care anulează efectele deciziilor și sancțiunilor extrateritoriale impuse de state din afara Uniunii.
Decizia Parlamentului European apare la două săptămâni după ce administrația președintelui Donald Trump a extins sancțiunile împotriva instanței cu sediul la Haga. Washingtonul a contestat mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor lideri israelieni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, precum și o investigație privind acțiunile militarilor americani în Afganistan. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că Statele Unite vor interzi tranzacțiile cu această instanță, deoarece președintele Trump nu va permite urmărirea penală a americanilor.
Sancțiunile americane, aplicate la 9 octombrie, vizează direct instituția, interzicând companiilor din SUA să furnizeze servicii bancare, programe software sau polițe de asigurări către tribunal. Pentru a evita blocajul tehnic, angajații CPI au renunțat la sistemele informatice Microsoft, optând pentru variante de tip open source. În replică, procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a respins presiunile externe, afirmând că sancțiunile subminează statul de drept și că anchetele și urmăririle penale în derulare vor continua.
Presiunile politice au fost vizibile și în cazul laureatei Premiului Nobel pentru Pace, Navi Pillay, aleasă de Comitetul Nobel din Norvegia. Donald Trump a criticat decizia, acuzând Comitetul că a devalorizat distincția și criticând investigația în care Israel a fost acuzat de genocid. Totuși, Navi Pillay a clarificat faptul că acea concluzie a fost adoptată în cadrul unei structuri a Organizației Națiunilor Unite, nu la nivelul CPI, unde ea a servit ca judecătoare în perioada 2003–2008.
Instituțiile internaționale de justiție operează într-un cadru juridic complex, unde deciziile de la Haga sau de la Curtea Internațională de Justiție pot genera conflicte diplomatice majore. În cazul CPI, mandatul de a judeca crimele de agresiune și crimele împotriva umanității pune instanța în direct conflict cu marile puteri, precum Statele Unite, care utilizează mecanisme de sancționare pentru a proteja propriile oficiali de investigații penale internaționale.