Europa trebuie să permită utilizarea tuturor tehnologiilor viabile pentru reducerea emisiilor, fără a sacrifica competitivitatea sau locurile de muncă, a declarat europarlamentarul Daniel Buda. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între obiectivele de mediu și supraviețuirea economică a continentului, evitând situațiile în care reglementările devin un obstacol în calea investițiilor.
Inteligența artificială poate reprezenta un aliat strategic în acest proces de tranziție, deoarece poate reduce costurile aferente raportării și poate monitoriza emisiile în timp real. Daniel Buda a menționat că tehnologia poate asigura și o mai mare transparență în lanțurile de aprovizionare, deși a subliniat că responsabilitatea finală rămâne de natură umană. Rolul legiuitorilor europeni, conform europarlamentarului, nu este de a multiplica obligațiile administrative, ci de a crea un cadru propice pentru inovație și ocuparea forței de muncă.
Legislația privind raportarea de sustenabilitate a suferit modificări importante, trecând de la o abordare bazată pe ambiție la una bazată pe realism. Daniel Buda, care a lucrat direct cu legislația privind responsabilitatea companiilor în lanțul valoric ca membru al Comisiei pentru Afaceri Juridice, a explicat că regulile deveniseră prea complicate. În trecut, pentru multe companii, procesul de sustenabilitate însemna mai multă raportare birocratică decât o schimbare reală a impactului asupra mediului.
Aplicarea Directivei privind CSRD a fost restrânsă, vizând acum doar companiile care au peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri de peste 450 de milioane de euro. Această schimbare a redus numărul de companii obligate să raporteze de la aproximativ 50.000 la circa 5.000 de entități. Totodată, standardele de raportare au fost simplificate prin reducerea numărului de date obligatorii cu aproximativ 60%, o măsură menită să ușureze povara pentru sectorul privat.
În ceea ce privește obiectivul Net Zero 2050, europarlamentarul a cerut flexibilitate și clauze de revizuire pentru ținta anului 2040, din cauza costurilor economice. Daniel Buda a argumentat că, atunci când prețul energiei în Europa este de două-trei ori mai mare decât în Statele Unite, industria nu poate fi forțată să se decarbonizeze imediat. El a susținut conceptul de neutralitate tehnologică, care include utilizarea energiei nucleare, a gazului, a surselor regenerabile și a captării carbonului.
Contextul economic actual al României este marcat de provocări semnificative, inclusiv un deficit și o inflație printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Datele indică o datorie de 60% din PIB și o economie aflată în recesiune, elemente care influențează capacitatea de adaptare la noile reglementări europene de sustenabilitate și de decarbonizare.