Eurodeputata austriacă Lena Schilling a solicitat instituțiilor europene implementarea unor măsuri mai drastice împotriva utilizării inteligenței artificiale pentru crearea de imagini sexualizate. Această acțiune vine după ce politiciana a descoperit că fotografiile sale, realizate în timpul unei conferințe de presă, au fost modificate digital pentru a o prezenta dezbrăcată. Evenimentul a declanșat o reacție în cadrul Parlamentului European, subliniind vulnerabilitatea femeilor în spațiul digital.
Cazul lui Lena Schilling nu reprezintă un incident izolat, conform datelor furnizate de un institut de cercetare din Berlin. Raportul Agora Digitale Transformation arată că 50 de membri ai Parlamentului European au fost vizați de fenomenul deepfake-urilor sexualizate, dintre aceștia 46 fiind femei. Cercetătorii au analizat 200 de site-uri dedicate distribuției acestor materiale, identificând nume de eurodeputați care apar pe platforme ce oferă instrumente pentru generarea de astfel de conținut manipulat.
Implicarea politică a crescut prin inițierea unei scrisori oficiale către instituțiile europene, semnată de Lena Schilling și de eurodeputata germană Terry Reintke. Documentul, care strânge semnături de la 119 membri ai Parlamentului European, cere ca interdicția asupra aplicațiilor de tip „nudifier” să fie însoțită de mecanisme de aplicare efective. Parlamentarii avertizează că aceste instrumente permit crearea de imagini false cu doar câteva clicuri, iar procesul de eliminare a acestora de pe internet este extrem de dificil pentru victime.
Lena Schilling a declarat că aceste practici reprezintă o formă de violență digitală care se adaugă la hărțuirea și atacurile sexiste existente. Politicianica a subliniat riscul ca astfel de metode să descurajeze femeile din participarea la viața publică sau din candidații pentru funcții publice. Ea a încercat să încurajeze și alte parlamentare afectate să vorbească deschis, asigurându-le că nu au nimic de rușine în fața abuzurilor digitale suferite.
Reglementările europene care vizează și aplicațiile capabile să modifice fotografii obișnuite pentru a simula desnudarea urmează să intre în vigoare la data de 2 decembrie 2026. În prezent, eurodeputata cere ca autoritățile naționale să prevină companiile care încearcă să exploateze eventualele lacune legislative. Obiectivul este ca accesul în politică să nu fie condiționat de teama de a fi victima unor atacuri digitale care vizează demnitatea personală.
Fenomenul de manipulare digitală a imaginilor prin tehnologia AI reprezintă o provocare majoră pentru reglementările de siguranță online în Uniunea Europeană. Deși cadrul legislativ european încearcă să răspundă acestor amenințări, viteza de dezvoltare a instrumentelor de generare de conținut pune presiune pe capacitatea instituțiilor de a proteja drepturile individuale și integritatea persoanelor publice împotriva atacurilor de tip deepfake.