Eurodeputata austriacă Lena Schilling, membră a Verzilor, a denunțat public faptul că a fost victima unor imagini pornografice false, generate prin inteligență artificială, în care apare dezbrăcată fără consimțământul său. Această experiență personală a impulsionat-o pe aceasta să solicite Uniunii Europene implementarea unor mecanisme de control riguroase. Obiectivul principal este asigurarea aplicării efective a interdicției privind aplicațiile care creează astfel de conținut digital manipulat.
Problema a ieșit la iveală după ce organizația Agora Digitale Transformation (ADT), un grup de reflecție cu sediul la Berlin, a informat-o pe Schilling despre distribuția acestor imagini online. Eurodeputata a descoperit luna trecută că fotografiile de la una dintre primele sale conferințe de presă fuseseră modificate digital pentru a simula nuditatea. Schilling a descris evenimentul ca fiind o formă de „violență digitală împotriva femeilor”, care se adaugă la abuzurile sexiste și hărțuirea pe care femeile din politică le înfruntă deja.
Raportul organizației ADT evidențiază o problemă sistemică, indicând faptul că 50 de eurodeputați, dintre care 46 sunt femei, au fost vizați de deepfake-uri cu caracter sexual. Mai mult, datele arată că 138 de femei din parlamentele a 22 de state membre ale UE au fost afectate de materiale similare. Conform studiului, femeile sunt de 33 de ori mai susceptibile decât bărbații să fie prezentate sau asociate cu pornografie de tip deepfake.
Pentru a combate acest fenomen, Lena Schilling și eurodeputata germană a Verzilor, Terry Reintke, au inițiat o scrisoare adresată instituțiilor europene. Documentul, semnat de 119 eurodeputați, cere ca interdicția aplicațiilor și site-urilor care folosesc inteligența artificială pentru a genera imagini cu femei dezbrăcate să fie însoțită de mecanisme de aplicare eficiente. Inițiatorii subliniază că interdicția programată pentru 2 decembrie la nivelul Uniunii Europene nu va proteja victimele dacă nu este pusă în practică.
Schilling a avertizat că aceste practici, care utilizează aplicații de tip „nudifier” pentru a simula nuditatea printr-o singură apăsare de buton, pot îngreuna accesul femeilor în viața publică. Ea se teme că astfel de abuzuri pot duce la renunțarea femeilor la activitatea politică, afectând democrația. Eurodeputata dorește ca autoritățile naționale să elimine lacunele legislative care permit companiilor tehnologice să obțină venituri din aceste instrumente de umilire.
Fenomenul de utilizare a inteligenței artificiale pentru crearea de conținut fals reprezintă o provocare majoră pentru integritatea digitală și protecția drepturilor individuale în spațiul european. Pe măsură ce tehnologiile de generare de imagini devin tot mai accesibile, reglementările legislative, precum cele prevăzute pentru decembrie, devin esențiale pentru a preveni transformarea acestor abuzuri într-o normalitate socială care să descurajeze participarea femeilor în politică.