Eurodeputata austriacă Lena Schilling, membră a Partidului Verzilor, a dezvăluit că a fost victima unor imagini false de tip deepfake, în care apărea dezbrăcată. Această experiență, descoperită luna trecută pe internet, a implicat utilizarea unor fotografii de la una dintre primele sale conferințe de presă, care au fost modificate digital pentru a elimina hainele. Schilling a descris evenimentul ca fiind o formă de violență digitală menită să o umiliească și să îi provoace rău.
Conform datelor furnizate de institutul de cercetare Agora Digitale Transformation (ADT), Schilling face parte dintr-un grup de 50 de eurodeputați vizați de astfel de conținuturi sexualizate generate prin inteligență artificială. Din acest număr, 46 sunt femei. Institutul cu sediul la Berlin, care a alertat-o pe eurodeputată, avertizează că pornografia de tip deepfake a evoluat într-o amenințare sistemică pentru femeile care ocupă funcții politice în cadrul Uniunii Europene.
Raportul realizat de ADT evidențiază amploarea acestui fenomen, indicând faptul că 138 de femei parlamentar din 22 de țări ale Uniunii Europene au fost ținte ale unor astfel de practici. Analiza arată o disparitate majoră de gen, femeile având o probabilitate de 33 de ori mai mare decât colegii lor bărbați de a apărea în imagini pornografice de tip deepfake sau de a fi asociate cu materiale de acest fel pe platformele digitale.
În acest context, Lena Schilling a inițiat, alături de eurodeputata germană a Verzilor Terry Reintke, o scrisoare semnată de 119 eurodeputați către Uniunea Europeană. Documentul solicită oficialilor europeni ca noua interdicție ce urmează să intre în vigoare pe 2 decembrie să fie susținută de mecanisme de aplicare a legii eficiente. Această regulă vizează aplicațiile și site-urile care utilizează inteligența artificială pentru a dezbrăca virtual femeile.
Schilling a subliniat că aceste atacuri fac accesul femeilor în politică mult mai dificil și a încercat să încurajeze alte parlamentare vizate să nu mai simtă rușine. Ea a menționat că, deși a discutat cu unele dintre celelalte eurodeputate afectate, multe dintre acestea refuză să vorbească public despre experiențele lor din cauza temerilor. Eurodeputata a insistat că victimele nu au comis nicio greșeală, ci au fost pur și simplu utilizate în mod abuziv.
Evoluția tehnologiei de inteligență artificială a facilitat crearea de conținut fals extrem de realist, ceea ce pune presiune pe cadrul legislativ actual. În cadrul Uniunii Europene, reglementările privind utilizarea algoritmilor și a datelor personale sunt în continuă transformare pentru a proteja integritatea digitală a cetățenilor. Deciziile legislative iminente, precum cea programată pentru începutul lunii decembrie, reprezintă un pas crucial în combaterea utilizării malițioase a tehnologiilor emergente.