Statele din Grupul de la Vișegrad, respectiv Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia, au solicitat Comisiei Europene noi măsuri pentru limitarea impactului scumpirii energiei asupra sectorului industrial. Cele patru țări cer derogări temporare care să le permită utilizarea fondurilor europene, precum cele de coeziune sau Fondul pentru modernizare, pentru susținerea schemelor naționale de ajutor pentru industrie. Această mutare are loc pe fondul incertitudinilor legate de conflictul din Orientul Mijlociu și a creșterii prețurilor la energie.
Miniștrii din cadrul grupului V4 urmăresc ca programele de sprijin pentru stimularea competitivității, prevăzute în bugetul UE 2028-2034, să fie extinse. Obiectivul lor este ca aceste instrumente să finanțeze nu doar costurile de investiții, ci și costurile operaționale ale industriei. Această solicitare vizează reducerea presiunii asupra bugetelor naționale, în contextul eforturilor guvernamentale de a proteja populația și companiile de volatilitatea prețurilor la energie. Reuniunea în acest sens a avut loc la Slovacia, cu participarea miniștrilor Economiei și Energiei și a comisarului european pentru Energie, Dan Jorgensen.
Premierul Slovaciei, Denisa Saková, a declarat că grupul a înaintat o solicitare pentru o derogare temporară prin care fondurile Uniunii Europene să sprijine industria locală. Ea a subliniat că scopul este ca companiile să poată beneficia de finanțare europeană pentru a face față prețurilor ridicate la energie. Denisa Saková a precizat că nicio țară din Grupul de la Vișegrad nu dorește să pună o povară pe termen lung asupra propriului buget de stat, căutând soluții care să nu afecteze finanțele publice naționale.
Solicitarea grupului V4 atinge și discuțiile privind Fondul european pentru competitivitate, instrument central al noii arhitecturi bugetare pentru investiții în industrii strategice. Acest fond ar trebui să susțină proiecte de la cercetare până la extinderea producției, inclusiv pentru tranziția curată și decarbonizarea industrială. Totodată, Denisa Saková a cerut ca energia nucleară să fie tratată pe picior de egalitate cu sursele regenerabile, argumentând că fiecare țară ar trebui să își aleagă propriul mix energetic în funcție de circumstanțele specifice, fie că este vorba de energie nucleară, eoliană, solară, geotermală sau hidroenergie.
În prezent, există deja un cadru care permite statelor membre să adopte măsuri de ajutor pentru sectoarele afectate de criza din Orientul Mijlociu, cunoscut sub numele de METSAF. Acest mecanism, valabil până la 31 decembrie 2026, permite industriilor mari consumatoare de energie să primească ajutor pentru scheme de reducere a facturilor la electricitate de la 50% la până la 70% din costul energiei. Totuși, miniștrii din Vișegrad caută o flexibilitate suplimentară prin utilizarea resurselor europene pentru a acoperi costurile operaționale, nu doar investițiile de capital.
Discuțiile privind accesarea fondurilor UE pentru protecția industriei sunt relevante și pentru România, aflată în plin proces de negociere pentru bugetul UE. România utilizează deja cadrul METSAF pentru scheme de ajutor destinate crescătorilor de bovine și porcine și dispune de o schemă de ajutor de stat pentru întreprinderile mari consumatoare de energie, aprobată de Comisia Europeană în noiembrie 2024. În martie, Comisia a aprobat și o schemă românească de 150 de milioane de euro pentru investiții în stocarea energiei electrice.