Comisia Europeană a prezentat marți o nouă strategie pentru regiunea Arcticii, punând accentul pe securitate și reziliență. Această decizie vine pe fondul extinderii activității Rusiei și Chinei în zona polară, precum și în contextul preocupărilor legate de revendicările lui Trump asupra Groenlandei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Arctica reprezintă un punct de ciocnire geopolitică și că această regiune face parte din Uniunea Europeană.
Noua abordare marchează o schimbare de paradigmă față de strategia din 2021, care se concentra pe protecția mediului și cooperare internațională. Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a declarat că Arctica a devenit o linie de front în competiția globală dintre marile puteri, pe măsură ce Rusia și China își intensifică prezența. Strategia vizează patru priorități majore: securitatea, răspunsul la schimbările climatice, prosperitatea și oportunitățile pentru comunitățile locale din regiune.
Un aspect critic vizează capacitatea operațională a Europei, inclusiv extinderea flotei de spărgătoare de gheață. În prezent, cele 27 de țări membre ale UE dispun de aproximativ 10 spărgătoare de gheață, o cifră mult sub cele aproximativ 40 de nave operate de Rusia. Pentru a îmbunătăți monitorizarea, se va înființa un nou centru de securitate maritimă, care va sprijini statele membre prin schimbul de informații și vigilență sporită în zona arctică.
Protecția infrastructurii critice, precum cablurile submarine, reprezintă un alt pilon al documentului. UE va sprijini crearea unui centru de coordonare a cablurilor din Arctica pentru monitorizarea și repararea acestora în Atlanticul de Nord. Planurile includ și investiții în tehnologii inteligente pentru detectarea amenințărilor, urmărirea navelor din „flota fantomă”, detectarea pescuitului ilegal și îmbunătățirea operațiunilor de căutare și salvare în condiții dificile.
Pentru a reduce dependența de Washington, Bruxellesul propune un cablu submarin „sigur” între Groenlanda și continentul european, integrat într-un proiect pan-arctic ce include Canada, Japonia și Coreea de Sud. De asemenea, se lucrează la proiectul de constelație de sateliți IRIS², care va asigura conectivitatea în Arctica, fiind conceput să rivalizeze cu sistemul Starlink. În ceea ce privește resursele, UE menține poziția ca petrolul, cărbunele și gazul să rămână în subsol.
Această reorientare strategică a Uniunii Europene urmează o serie de semnale de alarmă privind vulnerabilitățile regionale, inclusiv decizii anterioare ale Comisiei Europene privind securitatea și protecția mediului. Schimbarea de la un model bazat strict pe cooperare multilaterală la unul axat pe securitate reflectă dificultatea de a obține consensuri juridice internaționale în contextul actual, într-o regiune unde pozițiile marilor actori sunt tot mai divergente.