Parlamentul European a votat amânarea obligațiilor privind monitorizarea și raportarea emisiilor de metan, o măsură cu impact direct asupra sectorului energetic. Decizia a fost adoptată în urma unui amendament promovat de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei. Această hotărâre vizează protejarea producătorilor de petrol și gaze din România și din întreaga Uniune Europeană, oferind un calendar de implementare mai flexibil pentru companiile implicate în acest domeniu.
Propunerea a fost susținută de 341 de eurodeputați și stabilește o perioare de amânare cu doi ani mai lungă decât varianta inițială propusă de Comisia Europeană. Grupul Partidului Popular European a reușit, de asemenea, introducerea unei clauze speciale de revizuire a normelor. Această clauză obligă Executivul european să prezinte, până la data de 1 iulie 2029, o evaluare detaliată privind gradul de pregătire a pieței și efectele acestor reguli asupra securității aprovizionării cu energie.
Noile prevederi impun schimbări pentru companiile care importă țiței, gaze naturale și cărbune pe piața comunitară. Acestea vor avea termen până la 31 mai 2031 pentru a demonstra că contractele de furnizare semnate sau reînnoite după 4 august 2024 respectă standardele de monitorizare și raportare a emisiilor de metan. În același timp, prima raportare privind intensitatea emisiilor de metan a fost mutată de la 5 august 2029 la data de 5 august 2031.
Operatorii europeni din sectorul de petrol și gaze vor beneficia de un răgaz suplimentar de trei ani pentru transmiterea rapoartelor verificate. Astfel, noul termen pentru activele gestionate direct este stabilit la februarie 2030, în timp ce pentru cele care nu sunt operate în mod direct, termenul este august 2031. Virgil Popescu a explicat că aplicarea cerințelor trebuie să țină cont de realitățile din teren, de costurile generate și de capacitatea de a face investiții fără a pierde competitivitatea.
Pentru România, miza este semnificativă din cauza infrastructurii vechi din sectorul extractiv. În țară există peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate în exploatarea activă. Evaluarea și monitorizarea acestor active ar putea genera cheltuieli uriașe pentru companii într-un interval scurt. Fără un calendar realist, aceste costuri riscă să afecteze capacitatea producătorilor români de a susține investițiile majore deja în curs de desfășurare.
Reglementările privind emisiile de metan fac parte din cadrul mai larg al politicii climatice a Uniunii Europene, care urmărește reducerea amprentei de carbon a industriilor poluante. Aceste norme sunt concepute pentru a alinia procesele de producție și import cu obiectivele de mediu ale blocului european, însă implementarea lor necesită un echilibru între responsabilitatea ecologică și menținerea securității energetice a statelor membre.