Parlamentul European a aprobat, marți, 20 octombrie, un set de reguli menite să faciliteze recunoașterea transfrontalieră a măsurilor de protecție pentru adulții care au nevoie de sprijin în administrarea bunurilor sau în decizii privind locuința și îngrijirea. Textul a fost adoptat cu 531 de voturi pentru, 93 împotrivă și 41 de abțineri, introducând un certificat european de sprijin și reprezentare. Această procedură va permite persoanelor afectate să beneficieze de protecție în alte state membre fără a parcurge proceduri separate.
Noul regulament introduce un instrument opțional, certificat european, care va servi drept dovadă pentru împuternicirile și limitele reprezentării unui adult. Acest document va ajuta la interacțiunea cu instituțiile, precum băncile sau autoritățile, fără a crea un mandat nelimitat pentru reprezentant. Eliberarea certificatului va fi gratuită sau va implica o taxă care să nu depășească costurile administrative, astfel încât să nu descurajeze solicitarea de către cetățeni.
În ceea ce privește actele autentice, precum anumite acte notariale, acestea vor avea aceleași efecte probatorii în alte state participante, cu excepția cazurilor în care sunt contrare ordinii publice. Totuși, regulamentul nu garantează automat accesul la servicii medicale sau sociale în alt stat și nu uniformizează toate măsurile naționale de protecție. În cazul plasării unui adult într-un centru de îngrijire din altă țară, statul de destinație își păstrează dreptul de a se opune.
Recunoașterea măsurilor va fi, în principiu, automată între statele membre, însă pot exista cazuri limitate de refuz. Un motiv major pentru refuz va fi lipsa unei posibilități reale și efective ca adultul să fie ascultat, cu excepția situațiilor de urgență sau când persoana nu își poate exprima opiniile. Raportoarea Jana Toom, eurodeputată estonă din Renew Europe, a subliniat importanța respectării autonomiei adultului și a accesului la informații clare despre drepturile acestuia.
Pentru familiile românești care au rude sau bunuri în străinătate, noile reguli pot simplifica semnificativ dovada reprezentării legale. Deși România a semnat Convenția de la Haga privind protecția adulților la 29 august 2024, tabelul oficial actualizat la 13 octombrie nu indică încă depunerea ratificării. Această distincție este importantă, deoarece regulamentul UE și aderarea la convenția menționată sunt instrumente juridice distincte, iar semnarea nu implică aplicarea imediată a tratatului în țară.
Aplicarea generală a acestor norme este prevăzută să înceapă în prima zi a lunii următoare împlinirii a 30 de luni de la intrarea în vigoare. Înainte de această dată, anumite dispoziții pregătitoare sau ghiduri de informare vor fi deja disponibile pentru cetățeni. Procesul legislativ mai necesită adoptarea formală de către Consiliul UE, iar Danemarca și Irlanda nu vor fi obligate de acest regulament.