Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită rezervarea a până la 10% din bugetele instrumentelor europene relevante pentru regiunile de la frontiera estică a Uniunii. Această propunere vizează perioada bugetară 2028–2034 și include zonele cu frontieră cu Republica Moldova sau acces la Marea Neagră. Decizia a fost luată la data de 22 octombrie, prin 414 voturi pentru, 79 împotrivă și 90 de abțineri, reprezentând o solicitare politică pentru viitorul buget european.
Solicitarea eurodeputaților vizează alocări care să fie suplimentare față de resursele actuale, fără a diminua alte priorități de coeziune. Această măsură ar trebui să susțină, în mod prioritar, educația, dezvoltarea competențelor și antreprenoriatul tinerilor din aceste zone sensibile. Obiectivul principal este menținerea locurilor de muncă și limitarea migrației populației, asigurând astfel că regiunile de frontieră rămân atractive pentru locuitori și pentru firmele care doresc să investească local.
Definiția geografică propusă în document se bazează pe regiunile statistice NUTS 2, incluzând zonele cu cel puțin 5 kilometri de frontieră terestră sau 30 de kilometri de frontieră maritimă cu Rusia ori Belarus. Rezoluția vizează și regiunile cu frontieră cu Ucraina sau Republica Moldova, precum și cele cu acces la Marea Neagră. Pentru România, acest cadru include atât zonele de la granița cu Ucraina și Moldova, cât și regiunile de pe litoralul Mării Negre.
În ceea ce privește mecanismele de finanțare, Parlamentul solicită o cofinanțare europeană de până la 95% pentru proiectele din aceste regiuni. Există însă și posibilitatea ca proiectele relevante pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică să primească până la 100% din costurile eligibile. De asemenea, eurodeputații cer o prefinanțare de 30%, alături de proceduri de aplicare mai simple și asistență tehnică dedicată pentru a facilita contribuția financiară a beneficiarilor.
Investițiile vizate prin aceste fonduri includ transportul rutier și feroviar, porturile, rețelele energetice și modernizarea punctelor de trecere a frontierei. Parlamentul pune accent pe infrastructura cu utilizare atât civilă, cât și militară, pentru a îmbunătăți transportul cotidian și accesul la servicii publice. Proiectele ar trebui să acopere și cooperarea transfrontalieră în domenii precum sănătatea, protecția civilă, educația și conectivitatea digitală, integrând tehnologiile digitale și securitatea cibernetică.
Această rezoluție, pregătită de Jacek Protas, nu creează un fond nou și nu garantează sume specifice pentru România sau pentru anumite județe. Documentul reprezintă o solicitare politică ce trebuie transpusa în regulile viitoarelor programe europene și în bugetul 2028–2034. În prezent, pentru perioada bugetară actuală, au fost deja realocate circa 5,6 miliarde de euro către regiunile estice pentru mobilitate militară, tehnologii critice și industria de apărare.