Curtea de Conturi Europeană a publicat marți un raport care evidențiază impactul redus al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) asupra deficiențelor de lungă durată ale administrațiilor publice din statele membre ale UE. Deși au fost alocate sume masive, auditorii europeni constată că reformele și investițiile finanțate prin acest mecanism au răspuns doar parțial provocărilor legate de guvernanță, coordonare și capacitate administrativă. Accentul s-a pus predominant pe digitalizare, în detrimentul unor reforme structurale necesare.
Din totalul de 577 de miliarde de euro disponibile prin MRR, suma de 49,1 miliarde de euro a fost direcționată către măsuri de administrație publică, reprezentând aproximativ 8,5% din finanțarea totală. Aceste fonduri au vizat domenii precum e-guvernarea, transformarea digitală, achizițiile publice și concurența, ca răspuns la nevoile evidențiate de pandemia de COVID-19. Pentru accesarea acestor sume, statele membre au fost obligate să prevadă reforme și investiții bazate pe recomandările formulate în cadrul semestrului european, mecanismul de coordonare a politicilor economice.
Analiza auditorilor arată că guvernele au preferat implementarea unor măsuri rapide, precum investițiile în tehnologie, evitând reformele de guvernare care sunt mai complexe. Rezultatul este că doar 14% dintre recomandările privind guvernanța au fost abordate în mare măsură, acest domeniu fiind unul de natură structurală. În total, puțin peste o treime dintre reformele și investițiile finanțate au produs rezultate semnificative, existând chiar riscul ca succesul obținut să nu fie sustenabil după anul 2026.
Evaluarea recomandărilor specifice fiecărei țări, formulate de UE în 2019 și 2020, a indicat faptul că nicio recomandare nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Auditorii au observat că peste jumătate dintre acestea au fost abordate doar marginal, în timp ce unele au fost ignorate complet. Ivana Maletic, membră ECA responsabilă de audit, a declarat că ocazia de a soluționa probleme structurale vechi a fost ratată, sugerând că UE trebuie să pună un accent mai clar pe măsurarea rezultatelor în viitor.
Raportul critică și modul de funcționare a Instrumentului de sprijin tehnic (IST), care ar fi trebuit să asiste statele în implementarea reformelor. Auditorii au constatat că proiectele IST au avut o sferă de acțiune prea largă și nu au fost suficient de bine aliniate cu calendarele MRR pentru a crea sinergii. Comisia nu a acordat prioritate proiectelor care ar fi putut reduce întârzierile în atingerea jaloanelor sau a obiectivelor prevăzute în planurile naționale ale statelor membre.
Mecanismul de redresare și reziliență a fost creat pentru a ajuta statele membre să facă tranziția către economii mai verzi și mai digitale, oferind suport financiar în perioade de criză. Acesta funcționează prin finanțări care sunt eliberate pe măsură ce statele ating anumite ținte și reforme predefinite. În contextul actual, eficiența acestor transferuri de capital rămâne un subiect de monitorizare strictă pentru instituțiile europene.